Nou născuţi şi copii mici – măsuri de prim ajutor

Nici nu bănuim ce case periculoase avem până nu avem un bebeluş sau un copil mic, propriu sau în vizită. Ce poate fi periculos? Orice – de la poziţia în care doarme bebe, la jucării, la pături neaşezate corespunzător, de la colţurile mobilierului, la baterii, la substanţe de curăţare, medicamente, oglinzi sau mobilier nefixate bine în pereţi, scaune lăsate lângă ferestre deschise, aragaz, cuptor etc. Am stat de vorbă cu dr. Roxana Hristianovici, medic pediatru, specialist care organizează periodic cursuri de prim ajutor pentru nou-născuţi şi copiii mici. Interviu exclusiv pentru cititorii Ce se întâmplă, doctore.

CSÎD: Organizezi cursuri de prim ajutor pentru proaspeţii părinţi, dar şi pentru părinţi cu experienţă. Ce situaţii riscante sunt întâlnite cel mai des la nou născuţi?
Dr. Roxana Hristianovici, medic pediatru: Nou născuţii sunt extrem de vulnerabili. În cazul lor avem nevoie de o atenţie sporită. Ar trebui să fie mereu în preajma unui adult. Cele mai des întâlnite sunt situaţiile în care bebeluşii sunt lăsaţi nesupravegheaţi la somn în poziţii necorespunzătoare. Poziţia de siguranţă la somn este: bebeluşul aşezat pe spate, cu capul întors pe o parte. În pătuţul bebeluşului nu trebuie să existe pături, perne sau jucării, iar salteaua ar trebui să fie una tare. Astfel prevenim riscul de sufocare al bebeluşului.
Transportul în maşină este iarăşi ceva la care mai avem de lucrat. În România, lumea nu înţelege încă importanţa trasportului în siguranţă şi riscurile reale la care se supun. Bebeluşii trebuie transportaţi doar în scoică, îmbrăcaţi în haine lejere şi cu centurile corect strânse.
Poziţia corectă în scoică este aceea în care între bărbia copilului şi piept se pot băga două degete, altfel bărbia este prea în piept şi nou născutul nu se oxigenează corespunzător.
Aceeaşi regulă cu două degete se aplică şi în cazul unui nou născut pus într-un sistem de purtare.

Nou născuţi şi copii mici – după 6 luni mai în siguranţă pe podea decât în pătuţ

CSÎD: Dar la copiii mai mari?

Recomandări

Conserve de casă – ghid de preparare corectă

Viroza intestinală: simptome şi tratament

Dr. Roxana Hristianovici: Din momentul în care încep să fie mai mobili şi se pot rostogoli, creşte riscul de traumatisme, cele mai îngrijorătoare fiind cele de la nivelul capului. Importanţa şi în aces caz este prevenţia. Bebeluşii sunt mult mai în siguranţă pe o podea curată decât în pătuţ. De la 8-10 luni devin din ce în ce mai mobili (merg de-a buşilea) şi sunt şi mai dornici să exploreze tot. Aceasta este perioada în care pot ingera accidental medicamente, detergenţi, alcool, etc. Riscul de sufocare cu un  mic obiect tot în această perioadă apare.

CSÎD: Cum să îţi ţii  casa, în linii mari, atunci când ai un copil de peste 6 luni?
Dr. Roxana Hristianovici: În ordine!!! Cum spuneam, prevenţia este cheia. Nu ar trebui să avem în casă substanţe corozive de tip detartrant de toaletă, înălbitor, soluţii de curăţat cuptorul. Putem să le înlocuim uşor cu soluţii făcute în casă din bicarbonat de sodiu şi lămâie. Dulapul de medicamente, sertarul cu cuţite, trebuie să aibă protecţie pentru bebeluşi. Atenţie la ce medicamente ţinem în poşetă!!! (la 10 luni pot să deschidă un fermoar).
Să ne obişnuim să folosim mereu arzătorul plitei cel mai apropiat de perete, aşa reducem riscul ca un copil să tragă de oala sau tigaia aflată pe foc.

CSÎD: Cum îi  poţi explica unui copil mic care nu vorbeşte încă că este în pericol?
Dr. Roxana Hristianovici: La fel ca unui copil care vorbeşte. Punem limita fermă însă pe un ton cald şi de fiecare dată explicăm consecinţa. Chiar dacă nu vorbesc, copiii înţeleg mai mult decât ne imaginăm noi.
Este important să fim consecvenţi şi să profităm de fiecare ocazie să le reamintim regula şi consecinţa. Poveştile, imaginile, ajută mult un copil de vârstă mică să înţeleagă.

CSÎD: Ce pericole se ascund de obicei în baie?
Dr. Roxana Hristianovici: Este vorba de produsele de curăţat. Ele sunt cele mai periculoase, majoritatea pot cauza, pe lângă intoxicaţii, şi arsuri grave ale tubului digestiv. Mare atenţie şi la produsele de curăţat cu pulverizator!!! Pot cauza vătămări grave dacă sunt pulverizate în ochi.

Nou născut sau copil mic – înghiţirea unui obiect de plastic sau detergenţi

CSÎD: Dacă un copil a înghiţit un obiect mic din plastic, ce se impune?
Dr. Roxana Hristianovici: Copilul care a ingerat accidental un obiect rotund sau oval de mici dimensiuni, nu necesită internare. El poate să fie urmărit de către părinte la domiciliu. Se urmăreşte eliminarea prin scaun în următoarele 24-48  de ore. Internarea este indicată numai în caz de vomă, dureri abdominale, hemoragii sau dacă după 4-5 zile obiectul nu s-a eliminat spontan.  În cazul obiectelor tăietoare, ascuţite, este necesară urmărirea spitalicescă a copilului. La fel şi în cazul bateriilor.

CSÎD: Care sunt simptomele care ne arată că un copil mic a înghiţit substanţe periculoase (detergent, medicamente) dacă părinţii nu au observat?
Dr. Roxana Hristianovici: În acest caz, situaţia este una extrem de delicată. Tocmai din acest motiv insistăm foarte mult pe prevenţie. Manifestările sunt diferite în funcţie de substanţa ingerată şi uneori pot să fie uşor confundate cu alte semne de boală. Cel mai adesea apar stări de greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tip neurologic (tulburări de mers, somnolenţă, etc), tulburări respiratorii precum creşterea frecvenţei respiratorii, tulburări cardiace (inima bate mai repede, aritmii), copilul nu mai urinează.

CSÎD: Ce trebuie să facă în caz de intoxicare?
Dr. Roxana Hristianovici: Sunăm imediat la 112. Ne uităm la ceas,  notăm ora. Până vine salvarea sunăm la Toxapel (021 – 210.62.82 sau 021 – 210.61.83) şi urmăm indicaţiile specialistului în toxicologie. Este interzis să producem vărsături sau să îi dăm să bea sau să mănânce.

CSÎD: Ce jucării sunt periculoase şi trebuie evitate de copiii sub 3 ani?
Dr. Roxana Hristianovici: Orice jucărie cu părţi mici sau care se poate rupe uşor în bucăţi mici ce pot să fie ingerate accidental sau aspirate în căile aeriene.

Nou născut sau copil mic – ingestie baterii mici

CSÎD: Dar ce facem în cazul ingestiei de baterii?
Dr. Roxana Hristianovici: Bateriile conţin, printre altele: mercur, litiu, cupru, argint, hidroxid de sodiu şi de potasiu. Ele afectează grav sănătatea copilului dacă se opresc undeva de-a lungul tractului gastro-intestinal. Cel mai adesea se blochează la nivelul esofagului, unde datorită hidroxidului de sodiu determină leziuni necrotice care pot duce rapid la perforaţie. Perforaţia esofagiană reprezintă o  urgenţă chirurgicală. Deci, în cazul ingestiei de baterii, prezenţa cât mai rapidă la medic este esenţială. Ideal este dacă putem să prezentăm la spital o baterie identică cu cea înghiţită de copil, dacă nu avem, este de ajutor să aducem măcar obiectul din care bateria a fost sustrasă.