Pentru scleroza multiplă momentan nu există leac definitiv – stilul de viaţă sănătos şi tratamentele specifice menţin însă starea de normalitate a pacientului. Femeile diagnosticate chiar pot avea copii. Am aflat mai multe de la dr. Ovidiu Tudor, medic neurolog.
CSÎD: Care este speranţa de viaţă a unui bolnav de scleroză multiplă?
Dr. Ovidiu Tudor: Fără tratamentul potrivit, speranţa de viaţă a pacienţilor scade cu 7 până la 10 ani. Depistarea bolii şi tratamentul iniţiat rapid încetinesc progresia bolii. De aceea, este esenţial ca de la momentul stabilirii diagnosticului şi până la momentul iniţierii tratamentului să treacă un timp cât mai scurt.
CSÎD: Cum se schimbă viaţa unui pacient diagnosticat cu scleroză multiplă?
Dr. Ovidiu Tudor: Având în vedere că este cea mai frecventă afecţiune neurologică a adultului tânăr care determină invalidităţi majore, impactul este unul puternic atât asupra celui diagnosticat, dar şi asupra membrilor familiei sau prietenilor. Depinde foarte mult de cât de uşor este acceptată boala, de informarea corectă pe care pacientul o primeşte din partea medicilor, de relaţia medic-pacient, de susţinerea pe care o primeşte din partea serviciilor de sănătate şi din partea anturajului, de dorinţa de a lupta chiar şi atunci când resursele fizice sau emoţionale par reduse.
CSÎD: Mai poate avea copii o femeie care suferă de scleroză multilpla?
Dr. Ovidiu Tudor: Pentru cei care îşi doresc un copil, scleroza multiplă nu ar trebui să constituie o piedică. Dimpotrivă, în timpul sarcinii, mamele cu Scleroză Multiplă ar putea o ameliorare a manifestărilor. Riscul unei recăderi este ceva mai ridicat în primele 6 până la 9 luni după naştere, însă aceasta nu influenţează negativ evoluţia bolii şi nici gradul de dizabilitate provocat de aceasta. Scleroza multiplă nu periclitează nici evoluţia sarcinii şi nici dezvoltarea ulterioară a nou-născutului.
CSÎD: Cum debutează scleroza multiplă?
Dr. Ovidiu Tudor: Printre formele clasice de debut se numără:
Pe parcursul bolii pot să apară şi alte simptome, cum ar fi tulburări sfincteriene, constipaţie, depresie, tulburări cognitive cu afectarea capacităţii de memorare, a atenţiei şi concentrării, dar şi diminuarea capacităţilor de a înţelege şi rezolva anumite situaţii sau probleme, precum şi afectarea capacităţii de abstractizare.
Dr. Ovidiu Tudor, neurolog