Bacteriile intestinale pot deteriora ficatul transformând carbohidraţii în alcool

Cercetătorii au descoperit că tulpini ale bacteriei intestinale pneumonia Klebsiella pot ridica nivelul de alcool din sânge al unei persoane, în absenţa consumului de alcool. Aceştia fac legătura dintre aceste tulpini ale bacteriei şi boala hepatică grasă nonalcoolică/stetoza hepatică non-alcoolică la şoareci şi oameni.

Boala hepatică grasă non-alcoolică/steatoză hepatică non-alcoolică este o afecţiune comună în care excesul de grăsime se acumulează în ficatul unei persoane. Un studiu din 2019 din Journal of Hepatology estimează că prevalenţa globală a steatozei hepatice non-alcoolică va fi de aproximativ 25%.

În Statele Unite, Institutul Naţional de Diabet şi Boli Digestive şi Rinichi care face parte din Institutele de Sănătate  plasează numărul adulţilor care trăiesc cu steatoză hepatică non-alcoolică între 30 şi 40%. Ei estimează numărul copiilor cu vârste cuprinse între 2 şi 19 ani cu steatoză hepatică non-alcoolică la aproape 10%.

Recomandări

Prof. dr. Wolfgang Sieghart: tratamente moderne pentru cancerul de ficat INTERVIU

Cele mai bune alimente pentru ficat gras, sufocat de grăsime

Majoritatea persoanelor cu steatoză hepatică non-alcoolică au un ficat gras simplu sau un ficat gras nealcoolic. Acesta este cel mai frecvent întâlnit tip şi nu are legătură cu leziunile hepatice pe termen lung. Cu toate acestea, specialiştii americani estimează că între 3 şi 12% dintre adulţi au steatohepatită nonalcoolică, o formă mai severă a steatozei hepatice non-alcoolic. Steatohepatita este însoţită de inflamaţie la nivelul ficatului, care poate duce la cicatrici pe termen lung şi la cancer la ficat. Nu este clar de ce unii oameni dezvoltă un ficat simplu gras, iar alţii dezvoltă steatohepatita, spun cercetătorii. Însă un nou studiu în Cell Metabolism indică faptul că microbiomii noştri ar putea fi un factor contribuitor. Aici, echipa de studiu a găsit mai multe tulpini ale bacteriei intestinale pneumonia Klebsiella, care poate fermenta carbohidraţii în niveluri ridicate de alcool şi poate provoca leziuni hepatice.

Un caz de sindrom de auto-fermentare

Jing Yuan de la Institutul Capital de Pediatrie din Beijing, din China, este autorul principal al studiului, care include, de asemenea, colaboratori de la Academia de Ştiinţe Medicale Militare, Institutul de Microbiologie şi Epidemiologie din Beijing şi Academia Chineză de Ştiinţe, tot de la Beijing. . În lucrarea de cercetare, Yuan şi colegii ei descriu cazul unui bărbat cu sindromul de auto-fermentare.
Această afecţiune rară apare atunci când intestinul unei persoane produce alcool prin fermentarea alimentelor bogate în carbohidraţi. Acest aşa-numit alcool endogen duce la o creştere a alcoolului din sânge, chiar dacă acea persoană nu a consumat băuturi alcoolice.

Experţii, de obicei, leagă sindromul de auto-fermentare cu o supraproducţie a drojdiei Saccharomyces cerevisiae. Cu toate acestea, Yuan şi colegii ei au descoperit că medicamentele antifungice nu îmbunătăţeau simptomele persoanei. Apoi, echipa şi-a îndreptat atenţia asupra bacteriilor din intestinul său.

Ei au găsit două tulpini de bacterie comensală pneumonia Klebsiella care poate produce niveluri semnificative de alcool, prin fermentarea într-un cadru de laborator. Echipa a analizat bacteriile intestinale a 11 voluntari cu ficat gras nealcoolic , 32 cu steatohepatită nonalcoolică şi 48 fără steatoză hepatică non-alcoolică.
„În grupul nostru, datele au arătat ăa 61% dintre pacientii cu steatoză hepatică non-alcoolică au purtat bacteria intestinală pneumonia Klebsiella producătoare de alcool la nivel mare şi mediu, în timp ce această valoare a fost de doar 6,25% la controale”, scriu autorii în lucrare. Într-o analiză ulterioară, echipa a măsurat alcoolul din sânge al unui set de voluntari după un test oral de toleranţă la glucoză, ceea ce a însemnat că fiecare a consumat o băutură zaharoasă.
Nivelul mediu de alcool din sânge al celor din grupul persoanelor cu steatoză hepatica non-alcoolică a fost de peste 3,5 ori mai mare decât cel al grupului de control.

Yuan sugerează că utilizarea unui test oral de toleranţă la glucoză poate fi un nou mod de diagnosticare a steatozei hepatice non-alcoolice la persoanele cărora le-a crescut nivelul de alcool din sânge din cauza tulpinilor pneumonia K. producătoare de alcool.
„În stadiile incipiente, boala hepatică grasă este reversibilă. Dacă putem identifica cauza mai devreme, am putea trata şi chiar preveni leziunile hepatice”, declară ea.

Cauzează bacteria intestinală pneumonia K. boala hepatică grasă non-alcoolică/steatoza hepatica non-alcoolică?

Pentru a afla dacă bacteria intestinală pneumonia K. producătoare de un nivel ridicat de alcool ar putea provoca leziuni hepatice direct, echipa a apelat la un model de şoarece fără germeni. Cercetătorii cresc aceste animale într-un mediu steril şi le lipseşte propriul microbiom intestinal. Acest lucru permite oamenilor de ştiinţă să introducă şi să studieze combinaţii specifice de bacterii.
Şoarecii care au primit bacterii intestinale pneumonia Klebsiella producătoare de un nivel ridicat de alcool, aveau semne de leziuni hepatice, asemănătoare şoarecilor alimentaţi cu alcool, în termen de 8 săptămâni. Într-o rundă suplimentară de experimente, un grup diferit de şoareci a primit un transplant microbian fecal fie de la o persoană cu un ficat gras nealcoolic , fie de la şoarecii expuşi anterior la tulpinile bacteriene pneumonia K., producătoare de niveluri ridicate de alcool. În ambele cazuri, deteriorarea ficatului a fost evidentă în decurs de 8 săptămâni.

Cu toate acestea, atunci când oamenii de ştiinţă au eliminat aceste tulpini de pneumonie K. înainte de transplant, ficatul animalelor părea normal. În lucrare, autorii susţin că acest lucru demonstrează că aceşti microbi pot contribui direct la dezvoltarea steatozei hepatice non-alcoolice la un şoarece. Cu toate acestea, ei recunosc că afecţiunea este complexă şi că mecanismul descoperit în studiu apare probabil doar într-un subset de persoane care dezvoltă.
„Steatoza hepatică non-alcoolică este o boală eterogenă şi poate avea multe cauze. Studiul nostru arată că pneumonia K. este foarte probabil să fie una dintre ele. Aceste bacterii afectează ficatul la fel ca alcoolul, doar că, în cazul lor, nu ai de ales”, spune Jing Yuan, conducătorul studiului.
„Este probabil ca aceste bacterii, în mod special, să intre în organismul oamenilor prin intermediul unor purtători din mediul înconjurător, cum ar fi alimentele”, au explicat autorii principali ai studiului Di Lui, de la Academia Chineză de Ştiinţe.
„Dar nu cred că purtătorii sunt prevalenţi – altfel ne-am aştepta la o rată mult mai mare de steatoză hepatica non-alcoolică”, avertizează el.
„De asemenea, unii oameni pot avea un mediu intestinal care este mai potrivit pentru creşterea şi colonizarea bacteriei pneumonia K., decât alţii, din cauza geneticii lor”, concluzionează Lui. „Nu înţelegem ce factori ar face pe cineva mai susceptibil la bacteriile pneumonia K. şi asta vrem să aflăm în continuare”.