Peste 2500 de români dezvoltă o formă gravă de cancer de piele în fiecare an. Ultimele estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), prin Agenţia Internaţională pentru Cercetarea în Domeniul Cancerului (IARC), arată că incidenţa şi mortalitatea cancerului de piele au crescut. Numărul deceselor din această cauză s-a dublat din 1990 până în prezent, făcând din cancerul de piele o veritabilă problemă de sănătate publică. În ciuda acestor date îngrijorătoare, cancerul de piele are una dintre cele mai mari rate de vindecare dacă este depistat precoce.
În România, statisticile sunt îngrijorătoare pentru că rata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer de piele este de numai 60% (în cazul cancerelor grave). Pacienţii români se prezintă la medicul dermatolog în stadii avansate ale bolii, în timp ce în Europa de Vest şi Statele Unite, chiar dacă incidenţa este mai mare, rata de supravieţuire este şi ea mult mai mare datorită programelor de prevenţie prin screening şi biopsie de piele.
90% dintre români nici măcar nu sunt conştienţi de existenţa carcinomului cutanat (cancer de piele), conform unui studiu realizat de Fundaţia Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii în 2016.
Această statistică poate fi schimbată printr-un screening de piele anual şi printr-o autoexaminare lunară. „Bolile de piele sunt a patra cauză de dizabilitate la nivel mondial. Printre cele mai întâlnite astfel de afecţiuni sunt carcinoamele cutanate, psoriazisul, verucile, acneea, dermatita atopică şi seboreică şi micozele pielii. 20% din tipurile de boală ocupă 80% din timpul consultaţiilor. Avem însă 80% diagnostice rare care necesită multă experienţă”, spune dr. Gabriela Dodan, medic dermatolog.
Atât screeningul, cât şi biopsia de piele sunt necesare pentru a diagnostica corect majoritatea afecţiunilor dermatologice, pentru că în dermatologie există peste 3.000 de diagnostice cu aceleaşi 5 semne clinice.
De exemplu, în fazele lui de debut, melanomul este foarte asemănător cu aluniţele existente deja pe piele, de unde şi riscul ca tumora să nu fie recunoscută şi să scape examinării şi tratamentului. În cazul aluniţelor de peste 10 cm pătraţi, prezente de la naştere, riscul de melanom este de circa 450 de ori mai mare faţă de populaţia generală. La persoanele cu un număr de peste 100 de aluniţe, riscul este de 7 ori mai mare faţă de persoanele care au sub 15 aluniţe. Alţi factori care pot determina creşterea numărului de aluniţe noi, precum şi apariţia unui melanom, includ şi expunerea la soare sau radiaţiile UV artificiale din saloanele de bronzat.
„Orice aluniţă care apare după vârsta de 25 de ani este suspectă şi trebuie controlată regulat. Controlul periodic este cel mai important mijloc de diagnostic al tumorii în fazele de început, când încă este vindecabilă. Ar trebui să facem screening de piele aşa cum facem analizele anuale de sânge sau poate chiar mai des. Din aceeaşi categorie face parte şi biopsia care, desi sună înfricoşător, nu este decât o banală analiză. Dar una care vă poate salva viaţa. Biopsia vă furnizează linişte. Este de fapt, un gest mărunt, pentru un beneficiu imens”, explică Dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog.
Majoritatea afecţiunilor dermatologice sunt descoperite chiar de către pacienţi. Medicii recomandă examinarea periodică a pielii. Aceasta se poate face de către pacient sau de către medic prin screeninguri de piele. Consultaţiile presupun o inspecţie realizată de medicul dermatolog, însoţită de o serie de întrebări despre istoria medicală a pielii pacientului. În cadrul consultaţiei se verifică tot corpul cu un dermatoscop. Această lupă ajută medicul să vadă structura pielii. Dermatologul poate face fotografii pentru a monitoriza anumite leziuni la consultaţii viitoare. Un control complet de piele durează între 10 şi 20 de minute.
„O biopsie de piele este necesară pentru a diagnostica cea mai mare parte din afecţiunile dermatologice. Prin această procedură, medicul recoltează o porţiune de ţesut şi o trimite la laborator, unde este studiată de dermatopatolog la microscop. Dacă se dovedeşte a fi cancer, porţiunea de piele prelevată va oferi informaţii despre stadiul acestuia, iar dacă se dovedeşte a fi o altă afecţiune dermatologică, se va stabili planul de tratament adecvat”, adaugă Dr. Anca Stanciu, medic dermatolog.