De cele mai multe ori, smalţul, cunoscut şi ca învelişul protector al dinţilor noştri, este afectat de alegerile pe care pe facem din punct de vedere alimentar. Medicul stomatolog Adrian Mina explică ce anume ne afectează smalţul şi cum putem preveni sau trata această problemă.
Smalţul dinţilor este un strat exterior, cel mai puternic ţesut din corp care protejează dinţii de uzura zilnică şi ne împiedică să simţim extremele temperaturii la ceea ce mâncăm şi bem. De asemenea, combate acizii şi substanţele care ne pot deteriora dantura. Atunci când smalţul se deteriorează, dinţii noştri devin mai predispuşi la carii şi alte probleme de ordin stomatologic
“Smalţul dentar reprezintă cel mai dur tip de ţesut al organismului uman şi, cu toate că prezintă această calitate, există o serie de factori care determină degradarea acestuia. În principal, factorii alimentari reprezintă cauza cea mai des întâlnită prin care smalţul dentar este afectat. Dietele vegane sau vegetariene, care promovează un consum crescut de sucuri ce conţin citrice sau alte alimente cu caracter acid, determină o eroziune a smalţului dentar în zonele în care vin în contact. Pe măsură ce se prelungeşte ca şi durată, provoacă pierderea completă a smalţului în zona respectivă, se descoperă dentina subiacentă şi apar durerile la stimuli termici şi chimici. Apoi, consumul mare de de dulciuri modifică ph-ul salivei şi determină o demineralizare a smalţului şi apariţia ulterioară a cariilor dentare”, explică medicul stomatolog Adrian Mina.
Pe lângă factorii alimentari şi anumite afecţiuni precum bulimia sau bruxismul afectează smalţul dinţilor.
“O altă cauză este bulimia, o afecţiune prin care se regurgitează alimentele ingerate, precum şi refluxul gastro-esofagian. Acestea produc eroziuni dentare din cauza conţinutului gastric acid care este regurgitat împreună cu bolul alimentar şi care prezintă aceleaşi simptome ce asociază dureri la factori termici şi chimici. Apoi, utilizarea de medicamente cu caracter acid, sprecum Aspirina sau Vitamina C, consumul de alcool sau periajul intempestiv. O altă problemă des întâlnită a secolului 20 este bruxismul, o parafuncţie prin care dinţii se ating involuntar în timpul nopţii, şi care pe termen lung afectează structurile dentare. Simptomele produse de toţi aceşti factori sunt dureri la factori termici şi chimici, margini ascutite pe suprafeţele dentare netede de atfel, precum şi şanţuri şi adâncituri în zonele în care dinţii se încleştează în timpul nopţii”, explică Dr. Adrian Mina.
“O metodă de a preveni aceste probleme este instituirea unei diete echilibrate în care să se limiteze consumul de dulciuri, alimente acide, însuşirea unei tehnici corecte de periaj precum şi tratamentul afecţiunilor sistemice de tip bulimie sau reflux gastro-esofagian. În privinţa bruxismului, gutierele de protecţie se vor purta pe timpul nopţii pentru a limita distrucţia structurilor dentare”, recomandă Adrian Mina.