Tuturor ne plac pauzele şi avem nevoie de ele din când în când, dar nu toţi ne şi luăm pauze, de cele mai multe ori uităm că ele există. Oricum trăim într-o epocă în care timpul ne este duşman şi niciodată suficient pentru câte avem de dus la bun sfârşit.
De acum înainte avem un motiv în plus să ne permitem şi să ne impunem, la fiecare 20 minute, o pauză scurtă în care să ne ridicăm şi să ne plimbăm puţin pentru că medicii ne-o recomandă iarăşi cu insistenţă.
O banală pauză recreativă te ajută să reduci nivelul glucozei din organism şi al insulinei, după ce mănânci, iar mai târziu în viaţă un astfel de stil de viaţă te ajută să previi afecţiunile grave.
Pentru cei care se confruntă cu creşteri şi scăderi bruşte şi dezordonate ale nivelului insulinei şi glucozei există un risc mai mare pentru predispoziţie la boli de inimă şi diabet.
“Când stăm aşezaţi, muşchii sunt într-o stare de neutilizare care se traduce prin a nu se contracta şi a nu ajuta corpul nostru să regleze multe dintre procesele metabolice”, a declarat David Dunstan, profesor de la „Institutul de Inimă şi Diabet”, din Australia.
Oamenii care se uită mai mult de patru ore la televizor sau care stau în faţa unui calculator sunt susceptibili să trăiască mult mai puţin decât cei cu o viaţă activă, în timp ce aceiaşi oameni vor avea reacţii de nedorit faţă de produsele alimentare.
Este primordial să ştim că imediat după terminarea unei mese, nivelul glucozei din sânge creşte, urmat fiind de insulină, proces care ajută celule să folosească zahărul din sânge pentru producerea energiei. Apoi, ca într-un circuit revers nivelurile de glucoză şi insulină din sânge încep să scadă.
Plecând de la acest principiu vital, pentru susţinerea coerentă a fenomenului descris, avem nevoie de mişcare constantă, chiar şi dacă această mişcare înseamnă doar plimbări scurte prin cameră.
Pauza prin mişcare provoacă scăderea glicemiei,( un program regulat de mers în cazul celor bolnavi de diabet scade doza zilnică de insulină), încetineşte coagularea sângelui, scade nivelul de colesterol, ameliorează circulaţia sanguină, favorizează starea de destindere, scăderea tensiunii arteriale şi o mai bună oxigenare a întregului organism care înseamnă eficienţă crescută a activităţilor fizice şi intelectuale.
Citeşte şi: Viteza mersului poate prezice demenţa
Sursa: reuters