În Romania anului 2012, statul continuă să fie arătat cu degetul ca fiind principalul responsabil pentru orice eşec, fie el şi de natură personală. Aşa se face că 84% dintre româncele aflate la vârsta fertilă consideră că statul se face vinovat de numărul alarmant de mare de avorturi din România, pentru cănu se implică suficient în prevenirea sarcinilor nedorite. Lipsa de responsabilitate şi ducaţia insuficientă plasează România pe locul 4 în clasamentul ţărilor Uniunii Europene la nivelul anului 2010, cu o medie între 350 – 400 întreruperi de sarcină pe zi.
Româncele au în general un nivel scăzut de educaţie sexuală respectiv în domeniul sănătăţii reproducerii şi cunosc destul de puţin despre efectele folosirii mijloacelor de contracepţie, se arată într-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în perioada 28 februarie – 10 martie 2012, la care au participat femei cu vârsta între 18 şi 49 de ani. 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii, iar 46% din ele pretind că nu ar fi îngrijorate că ar putea rămâne însărcinate fără să îşi dorească.
„În locul asumării de responsabilităţi pe baza accesării cât mai multor informaţii, ele aşteptă ca statul să facă mai mult”, atrag atenţia reprezentanţii IPP, completând mai apoi că, în acest context, „36% dintre femei declară că au avut cel puţin un avort, iar o femeie din patru din grupul celor peste 33 ani a făcut cel puţin un avort (numărul femeilor cu vârste cuprinse între 18 – 32 de ani ce au realizat întreruperi de sarcină este totuşi în scădere faţă de cercetări similare din anii precedenţi).”
Îngrijorător pentru responsabilitatea fiecăreia faţă de controlul stării de sănătate este şi procentul de 47% al celor care spun că au făcut un control ginecologic mai rar de o dată pe an. „Mai grav, 5% spun că nu au fost niciodată la un control de specialitate, ceea ce este îngrijorător pentru starea de sănătate a femeilor, de unde şi incidenţa tot mai mare a cazurilor de cancer de col uterin”, apreciază Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, expert în echipa coordonată de IPP.
Deşi marea majoritate a româncelor (67%) pretind că deţin suficiente informaţii în legătură cu metodele de prevenire a sarcinilor nedorite dar că nu le folosesc. 48% nu folosesc prezervativ, 56% nu folosesc anticoncepţionale, iar un procent de 52% din cele ce nu au folosit mijloace contraceptive afirmă că a auzit despre reacţii adverse pe care anticoncepţionalele orale le-ar produce.
„Ca medic specialist în endocrinologie, recomand femeilor să se documenteze şi să caute informaţii de la specialist. Din păcate, în acest moment ele susţin că accesează informaţii de specialitate prin faptul că urmăresc la televizor un pretins specialist sau folosesc părerile unor cunoştinţe care la rândul lor au fost la medic pentru propria problemă”, consideră Conf. Dr. Cătălina Poiană, medic Endocrinolog, Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon din Bucureşti, expert implicat în cercetarea IPP.
„Dovada faptului că femeile nu au cunoştinţele necesare în acest domeniu şi ca atare nu au o părere formată pe baza unor minime cunoştinţe vine şi din procentul aproape egal al celor care fie consideră că folosirea unui mijloc contraceptiv nu a avut niciun efect asupra vieţii de cuplu (50%) fie că a îmbunătăţit-o (47%). De altfel, 12% dintre femei cred în prezent că partenerii lor nu ar fi de acord ca acestea să folosească anticoncepţionale”, se arată în comunicatul remis de IPP.
Citeşte şi: Drama Patriciei Kaas: dupa cateva avorturi, nu mai poate avea copii
Sursa: www.ipp.ro