Mastoza sau „sarpele de la san”

Ii
mai puteti spune displazie mamara, boala beningna a sanului, boala
fibrochistica a sanului, mastita cronica chistica, fibroadenoza
mamara, mastopatie chistica difuza. Eu i-am zis: o mare sperietura.
Dar am taiat „mare”, dupa ce un doctor mi-a explicat ca americanii
nici macar nu o numesc „disease” (maladie), ci „condition”
(afectiune) si ca afecteaza cam 60% dintre
femei.

La inceput a fost durerea, apoi teama, ecografiile, analizele,
explicatiile majoritatea linistitoare. Primul lucru pe care l-am
auzit cand am inceput pelerinajul prin cabinete a fost „daca
doare, nu e cancer„. Cel putin 3 medici au facut afirmatia, dar nu stiu sa va spun
precis pe ce se bazau.

Am aflat apoi cum apare cel mai probabil aceasta mastoza
fibrochistica, cu mastodinie (dureroasa va sa zica). Desi multi
spun ca nu se poate vorbi despre cauze precise, o influenteaza
nivelul principalilor nostri hormoni: estrogenul si progesteronul,
care afecteaza direct tesutul mamar facand ca celulele lui sa
creasca si sa se multiplice.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Tocmai de aceea incidenta mastozei este mai mica in cazul femeilor
care iau anticonceptionale, ce echilibreaza cumva nivelul acestor
hormoni. Dar si altii, pe langa ei, joaca un rol important in
diagnosticul sanilor fibrochistici. Prolactina, insulina si
hormonii tiroidieni au puteri asupra tesutului mamar.

Un cuvant de spus are si
ciclul menstrual, dar, dupa multi, si dieta.
Cea plina de grasimi si cafeina nu este buna. Eu, dupa ani de studii pe tema mastozei, inclin sa le
tin partea. Chinurile chinurilor apareau in cazul meu in special
dupa mese bogate la fast-food-uri. Cum le ocoleam,

Senzatia de sani umflati, sani durerosi, o jena
persistenta la nivelul lor, depistarea unor formatiuni consistente
si neregulate sunt tot atatea semnale ca trebuie sa va faceti
programare la medic. Atentie,
mamografia nu este indicata pana la 35-40 de
ani – pe langa radiatiile pe care le implica, se pare ca pana la
varstele mentionate specialistii nu reusesc sa vada mare lucru in
tesut.

Ecografiile (eventual cele cu mai multi D) sunt de baza.
Si acelea insa, nu mai des de 6 luni, un
an. Unii doctori recomanda de la
prima consultatie operarea unor mici noduli aparuti in cazul
mastozei. Altii sunt dispusi sa mearga pana in panzele albe cu
contrazicerea lor.

O a doua, a treia, a patra parere
nu strica niciodata. Ascultati-i pe toti,
comparati-le argumentele si decideti doar dupa ce stiti exact
diagnosticul ce e mai bine. Si inca un sfat de aur, primit de mine
de la un specialist: nici o investigatie nu va poate spune mai
multe decat o face palparea regulata.

Citeste continuarea in editia tiparita a revistei Ce se
intampla, Doctore?

Citeste si:
S-a lansat primul Centru Integrat de Diagnostic si
Tratament al Sanului din Romania

Foto: Shutterstock