Condimentele sunt folosite în acelaşi timp ca plante medicinale, alimente şi condimente. Poate fi vorba de boboci (cuişoarele), de fructe ( anasonul stelat, vanilia), de seminţe (feniculul, chimionul) de bace (ienupărul, piperul negru), de frunze (dafinul), de scoarţă (scorţişoara) sau de stigmate ( şofranul). Fără să omitem multiplele amestecuri de condimente care există în lumea întreagă.
Iată cele 10 condimente pentru digestie pe care să le aveţi în casă şi să le consumați cu regularitate.
Anasonul: în caz de afecţiuni respiratorii şi ca afrodiziac.
Anasonul stelat: în caz de dureri articulare şi pentru a uşura afecţiunile specifice sezonului rece.
Scorţişoara: detoxificantă, se foloseşte în caz de diaree, afecţiuni ORL .
Cardamomul: ca tonic în caz de afecţiuni respiratorii şi urinare.
Coriandrul: tonific, analgezic, antiinfecţios, anxiolitic şi somnifer.
Turmericul: benefic pentru vezica biliară, antiinflamator, analgezic, antibacterian şi stimulent.
Ghimbirul: previne afecţiunile digestive, este totodată antiemetic, antiinflamator şi stimulent.
Cuişoarele: antiinfecţios puternic, stimulent, sedativ şi analgezic.
Nucşoara: calmantă, antiseptică, analgezică, tonică, afrodiziacă, antidiareică.
Piperul negru: în caz de afecţiuni respiratorii, stimulent, analgezic, afrodiziac, detoxifiant.
Dacă mirodeniile sunt cunoscute pentru utilizarea lor medicinală, condimentară şi alimentară, e mai puţin cunoscut faptul că unele plante cu utilizări medicinale pot fi folosite şi drept condimente. Menţionăm cerenţelul ( cu aromă de cuişoare), boldoul, traista ciobanului sau hameiul.
Condimentele pot fi folosite ca plante medicinale, oferind totodată ocazia de a profita de proprietăţile lor interesante.
Sub formă de infuzie: în funcţie de condiment, între câteva fire şi o linguriţă la 150 ml de apă clocotită, singure sau în combinaţie cu alte plante.
Pentru utilizare externă: sub formă de inhalaţii decongestionante (cardamomul) sau apa de gură antiseptică (cuişoarele).
Sub formă de macerat alcoolic sau uleios: lăsaţi la macerat seminţe de anason sau de fenicul în alcool pentru a obţine o băutură diogestivă sau vanilie în ulei de susan pentru a obţine un ulei de masaj hrănitor şi calmant.
Sub formă de ulei esenţial (de utilizat cu prudenţă) pe cale orală (mărar, scorţişoară, cuişoare) în administrare cutanată (turmeric, dafin, busuioc) sau sub formă de aerosoli (ienupăr, cardamom, ghimbir).
Într-un pot-pourri: condimente (nucşoară, scorţişoară) plus coji de citrice, petale de trandafir.
Există numeroase condimente rare sau puţin cunoscute, cu proprietăţi medicinale, care vor da un nou colorit bucătăriei dv: menţionăm de exemplu, dracila, ferula, grăunţele-paradisului, mirtul, vişinul turcesc, annatto sau schisandra.
Într-o supă: lăsaţi la infuzat condimentul, apoi scoateţi-l înainte de a servi.
În aluaturile pentru tarte, prăjituri, clătite, pâine…
Pentru a performa o glazură, o cremă englezească, o spumă, o cremă Chantilly, un unt aromatizat: lăsaţi condimentul la infuzat sau macerat în substanţa grasă.
Presăraţi peste carne sau peşte un amestec adecvat de condiment, înainte de a pune la foc.
Fierbeţi legumele în vapori de condimente ( cu o infuzie de condimente)
Seminţele anumitor plante sunt considerate şi condimente, este cazul susanului, al negrilicii sau al macului de câmp. La alte plante rolul de agent aromatizant este îndeplinit de fructul comestibil, spre exemplu ardeiul iute, cacaua sau arahida.