Aceasta este concluzia oamenilor de stiinta norvegieni care au studiat timp de 7 ani un grup de 5033 persoane, barbati si femei.
Pe parcursul cercetarilor, voluntarii au fost supusi unor teste cognitive ale caror rezultate au fost apoi corelate cu consumul de alcool. Iar concluzia a fost ca „oamenii cumpatati fac lucruri cumpatate”. Cu alte cuvinte s-a observat ca persoanele care beau alcool in cantitati moderate stau mai bine la capitolul intelect, comparativ cu cei care fac abuz sau cei care nu consuma deloc.
Rezultate slabe la testele cognitive au obtinut insa peroanele mai in varsta, mai putin educate, fumatorii, cele suferind de depresie, diabet sau hipertensiune. Iar de aici s-a nascut intrebarea daca nu cumva tocmai nivelul cognitiv inalt este cel care determina cumpatarea in ceea ce priveste consumul de alcool si nu ca alcoolul ar fi cel care determina un IQ ridicat.
In ceea ce le priveste pe femei, dieta, venitul si profesia influenteaza, de asemenea, intelectul.
In ultimii 30 de ani, nu mai putin de 68 de cercetari au pus sub lupa legatura dintre consumul de alcool si inteligenta, in total 145.308 femei si barbati participand la aceste demersuri. Majoritatea studiilor au asociat consumul usor pana la moderat de alcool cu o functie cognitiva sanatoasa si cu un risc scazut de dementa, incluzand aici dementa de natura vasculara, cat si boala Alzheimer.
Efectele benefice ale vinului se pare ca s-ar datora antioxidantilor (polifenoli) pe care ii contine, precum si altor micro elemente care reduc efectele declinuli cognitiv, instalat odata cu varsta. Mecanismele prin care vinul produce astfel de efecte benefice includ fortifierea arterelor, impiedicarea formarii proceselor inflamatori, subtierea sangelui si reducerea riscului de aparitie a cheagurilor.