Valeriana: beneficii, riscuri şi efecte negative asupra sănătăţii

Valeriana (Valeriana officinalis), cunoscută şi ca heliotrop de grădină, este o plantă cu origini din Europa şi Asia. Încă din antichitate, rădăcina acestei plante este folosită în tratarea insomniilor, stărilor nervoase, tremurăturilor, durerilor de cap şi a palpitaţiilor. Odată folosită în compoziţia parfumurilor, aceasta are o aromă delicată, deşi mirosul său este unul foarte puternic, din cauza uleiurilor volative şi a altor compuşi responsabili pentru efectul său sedativ. Există peste 250 de specii de valeriană, dar Valeriana officinalis este cel mai des folosită în Vest. Pe lângă asta, doar două dintre ele sunt folosite în mod obişnuit în medicină. Suplimentele de valeriană sunt realizate din rădăcinile plantelor şi tulpini şi pot fi consumate sub formă de ceai, tinctură, capsule sau tablete.

Valeriana: beneficii

Îmbunătăţeşte calitatea somnului. Valeriana are un efect sedativ, iar în ultimii 2000 de ani a fost folosită pentru a oferi o stare de relaxare şi pentru a îmbunătăţi somnul, mai ales în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni precum artrite reumatoide, hipotiroidism, HIV sau stres post traumatic. Unul dintre principalele efecte este reducerea tulburărilor din timpul somnului sau timpul necesar pentru a adormi, fără să provoace dependenţă sau riscuri asupra sănătăţii. Consumată corespunzător, poate fi alternativa ideală a pastilelor pentru insomnii în cazul pacienţilor cu tulburări de somn de lungă durată.

Reduce anxietatea. Valeriana este cunoscută şi ca diazepamul natura, datorită efectelor similare pe care le are în privinţa reducerii anxietăţii, la fel ca în cazul medicamentelor din clasa bezodiazepinelor, Valium şi Xanax.

Recomandări

Mănânci când eşti stresat? Iată 4 trucuri să nu mai faci asta!

Marijuana: efecte şi riscuri la care te expui în urma consumului

Îmbunătăţeşte managementul stresului. Valeriana creşte nivelul GABA (acidul gamma-aminobutiric) din creier care este scăzut în perioadele scurte sau lungi de stres. De asemenea, reduce reacţiile fizice din timpul situaţiilor stresante şi reduce tensiunea arterială.

Îmbunătăţeşte hiperactivitatea şi nivelul de concentrare în cazul copiilor care suferă de ADHD. Valeriana creşte nivelul GABA din creier, deficitul de GABA cauzând anxietate, agitaţie şi comportament obsesiv, toate acestea fiind simptome regăsite în special la copiii care suferă de ADHD.

Reduce crampele menstruale. Valeriana poate suprima spasmele musculare, iar potrivit studiilor, inhibă contracţiile muşchiului uterin.

Reduce simptomele menopauzei. Într-un studiu la care au participat 100 de femei aflate la menopauză, care nu mai aveau parte de un somn de calitate, 30% dintre participanţii cărora li s-a administrat valeriană, au putut dorimi mai bine după patru săptămâni.

Îmbunătăţeşte sănătatea inimii. În urma studiilor s-a descoperit că valeriana ajută la întărirea vaselor de sânge şi îmbunătăţirea elasticităţii, toate acestea fiind benefice pentru sănătatea inimii. În plus, în urma consumului de valeriană se reduce tensiunea arterială, vasele de sânge lărgindu-se şi fiind mai relaxate.

Ajută la reducerea frecvenţei convulsiilor epileptice.

Reduce ameţeala.

Reduce problemele digestive. Poate fi folosită acasă, ca remediu pentru crampele de stomac, deoarece în urma consumului se reduc spasmele musculare.

Îmbunătăţeşte memoria şi funcţia cognitivă. Persoanele în vârstă sunt mult mai vulnerabile în privinţa pierderilor de memorie şi a altor tipuri de probleme cognitive cu care se confruntă după o intervenţie chirurgicală. În urma unui studiu s-a descoperit că valeriana reduce riscul declinului cognitiv, la o lună după o intervenţie pe inimă, în comparaţie cu placebo.

Îmbunătăţeşte fibromialgia. Baia în valeriană de trei ori pe săptămână timp de trei săptămâni ajută la îmbunătăţirea dispoziţiei, a somnului şi reduce durerea provocată de fibromialgie.

Previne bolile de rinichi. În cazul în care nivelul colesterolului este ridicat, valeriana protejează rinichii de boli care ar putea fi provocate de cantităţi mari de grăsime.

• Reduce migrenele şi durerile de cap.
• Amelioreză durerile de genunchi.
• Ameliorează tremuratul mâinilor.
• Ameliorează depresia şi afecţiunile bipolare.

Valeriana: riscuri şi efecte negative

Deşi se presupune că în urma consumului de valeriană nu te supui riscurilor, studiile realizate de clinici au demonstrat că, de fapt, aceasta poate cauza şi efecte negative asupra sănătăţii. Chiar dacă încă nu se cunosc toate riscurile, se presupune că valeriana trebuie consumată pe o perioadă mică de timp (4-8 săptămâni) în cazul adulţilor sănătoşi.

Printre efectele provocate de valeriană se enumeră:

• Durerile de cap;
• Ameţeala;
• Mâncărimea;
• Greţurile;
• Durerile de stomac;
• Gura uscată;
• Problemele de gândire;
• Palpitaţii;
• Toxicitatea ficatului în urma administrării unei doze mari;
• Reacţii alergice;
• Suicid.