Ce impact poate avea depresia asupra organismului

Depresia îi face pe oameni să devină mai bătrâni din punct de vedere biologic decât sunt în realitate, prin accelerarea procesului de îmbătrânire la nivelul celulelor, potrivit unui studiu recent, informează bbc.co.uk, citată de Mediafax.

Potrivit testelor de laborator, celulele arată din punct de vedere biologic mai bătrâne la persoanele care suferă de depresie severă sau care au suferit de această afecţiune în trecut.

Oamenii de ştiinţă ştiau deja că persoanele diagnosticate cu depresie severă prezintă un risc ridicat de apariţie a bolilor asociate procesului de îmbătrânire, precum cancerul, diabetul, obezitatea şi maladiile cardiace.
Acestea sunt provocate, cel puţin în parte, de anumite comportamente de viaţă considerate nesănătoase, precum abuzul de alcool şi inactivitatea fizică.

Recomandări

Cine ar fi crezut că depresia are şi un avantaj…

Depresie: simptome si cauze, tipuri de depresie

Însă oamenii de ştiinţă bănuiau că depresia are la rândul ei propriul efect asupra celulelor din organism.

Pentru a analiza această ipoteză, Josine Verhoeven, de la Centrul Medical Universitar din Olanda, alături de colegi americani, a recrutat 2.407 de persoane pentru acest studiu.
Peste o treime dintre voluntari erau diagnosticaţi cu depresie, 33% suferiseră o depresie majoră în trecut, iar ceilalţi nu au fost niciodată deprimaţi.
Voluntarii au oferit probe de sânge pe care cercetătorii le-au analizat în laborator pentru a vedea dacă acestea prezintă semne de îmbătrânire celulară.

Cercetătorii căutau o serie de modificări în structura unor entităţi aflate în profunzimile celulelor, denumite telomeri.
Telomerii înfăşoară capetele cromozomilor care alcătuiesc ADN-ul. Funcţia lor este aceea de a stopa pierderile nedorite din acest cod genetic vital. Pe măsură ce celulele se divid, telomerii devin tot mai scurţi. Măsurarea lungimii lor reprezintă o metodă de estimare a îmbătrânirii celulare.

Persoanele care sunt sau care au fost deprimate prezentau telomeri mult mai scurţi decât persoanele care nu au experimentat niciodată episoade de depresie. Aceste diferenţe au rămas chiar şi după ce autorii studiului au eliminat din ecuaţie diferenţele de stil de viaţă, precum abuzul de alcool şi fumatul.