Stresul, fluctuaţiile hormonale şi efectul alimentelor foarte dulci, pe care le ronţăim când avem perioade proaste duc la un fenomen bine cunoscut de către noi toţi: mâncatul în exces. O mulţime de studii au legat creşterea în greutate de stres, iar unu din patru americani consideră că are un nivel de stres care ajunge la 8, pe o scală de la 1 la 10.
Pe termen scurt, stresul inhibă pofta de mâncare, pentru că, în perioade dificile, hipotalamusul produce CRH, un hormon implicat în răspunsul la stres al organismului, care este responsabil pentru scăderea apetitului.
Creierul trimite, de asemenea, mesaje către glandele suprarenale, pentru a epinefrină (cunoscută şi sub numele de adrenalină). Epinefrina ajută la declanşarea răspunsului de luptă al organismului, stare care pune temporar pe pauză pofta de mâncare.
Dar dacă stresul persistă, situaţia se schimbă radical. Suprarenalele eliberează un alt hormon, numit cortizol, care creşte apetitul. Odată ce episodul de stres se termină, nivelul de cortizol ar trebui să scadă, dar, dacă situaţia stresantă persistă, acesta rămâne la un nivel ridicat, una dintre consecinţe fiind apetitul crescut.
Stresul pare să ne afecteze şi preferinţele alimentare. Numeroase studii au descoperit că stresul fizic sau emoţional duce la consumarea unor cantităţi mai mari ca de obicei a alimentelor bogate în zahăr şi grăsimi. un nivel crescut de cortizol, combinat cu un nivel crescut de insulină pare a fi responsabil de aceste preferinţe culinare.
Alţi cercetători consideră că grelina, sau hormonul foamei, a cărei concentraţie creşte înainte de mese şi scade după acestea, ar avea un rol important în acest proces. Odată ingerate alimentele bogate în zahăr şi grăsimi se pare că acestea au un efect inhibitor a activităţii din cea parte a creierului care produce şi procesează stresul şi emoţiile legate de acesta.
În plus, apetitul exagerat pentru alimente nesănătoase nu este singura problemă a persoanelor afectate de stres, acestea dormind mai puţin şi având un nivel mai scăzut al calităţii somnului. Persoanele stresate fac mai puţină mişcare şi beau mai mult alcool, pentru a combate efectele stresului, de unde şi acumularea unui număr mai mare de kilograme.
Unele studii au descoperit faptul că femeile şi bărbaţii reacţionează diferit la stres, dar în sensul în care femeile aleg mâncarea în exces şi bărbaţii băutul sau fumatul. În plus, sunt studii care au descoperit că obezitatea este legată de mâncatul pe bază de stres doar la femei, nu şi la bărbaţi. Un alt detaliu semnificativ descoperit de cercetători a fost că acest lucru îi afectează mai ales pe cei care sunt supraponderali deja şi o creştere în greutate semnificativă este mai probabil să apară în prezenţa unui nivel mai crescut de insulină.
Cât cortizol produce un organism ca răspuns la stres este un alt factor de luat în calcul în ecuaţia stres-îngrăşare. Un studiu britanic a arătat faptul că persoanele cu un răspuns la stres cu un nivel crescut de cortizol este mai probabil să prefere mâncatul compulsiv şi în afara perioadelor stresante, spre deosebire de cei cu un nivel scăzut de cortizol.
Dacă ştii că perioadele stresante îţi afectează greutate, primul pas este să arunci din frigider toate tipurile de mâncare nesănătoasă pe care le ai, pentru că acestea reprezintă, practic, o invitaţie de nerefuzat. Păstrează doar fructe, legume, carne slabă şi lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi. Alte lucruri pe care le poţi face şi care se pot dovedi eficiente sunt:
Foto: pixabay.com