Polenul, duşmanul nostru din sezonul cald

Alergiile încrucişate

 

Potrivit medicalnewstoday.com, o treime dintre persoanele diagnosticate cu alergie la polen pot avea reacţii alergice şi la anumite alimente. Această reacţie, cunoscută şi drept sindrom alergic oral, poate fi de slabă intensitate, la fel cum poate fi şi deosebit de agresivă. Simptomele includ mâncărimi, furnicături sau tumefierea cavităţii bucale, senzaţie de vomă, diaree, reflux gastroesofagian, dureri de stomac.

Reacţia este provocată de proteine similare polenului. Astfel, dacă sunteţi alergici la polenul arborilor, aţi putea avea reacţii alergice şi atunci când mâncaţi mere, cireşe, prune, migdale, alune. Dacă sunteţi alergici la polenul buruienilor, este posibil să suferiţi reacţii şi când consumaţi pepene galben, banane, ceai de muşeţel sau Echinacea.

Simptomele se menţin câteva minute şi arareori pun viaţa în pericol – caz în care avem de-a face cu şocul anafilactic. Decojiţi sau preparaţi termic fructele pentru a elimina o parte din alergeni.

 

Conjunctivita alergică

 

Aceasta este o reacţie la polenuri, mucegaiuri, acarieni şi păr provenind de la animalele de casă. Contactul mucoasei conjunctive cu aceste elemente poate genera congestie, lăcrimare şi prurit al ochilor. Persoanele care poartă lentile de contact ar putea observa că nu le mai suportă sau că le manevrează destul de greu.

Afecţiunea nu slăbeşte acuitatea vizuală, însă se recomandă evitarea lentilelor, schimbarea lor mai frecventă sau utilizarea lentilelor de unică folosinţă. De asemenea, oftalmologul vă va prescrie picături pentru ameliorarea simptomelor. Iar pentru a grăbi vindecarea, nu vă atingeţi sau frecaţi ochii, mai ales cu mâinile murdare, spălaţi feţele de pernă la temperaturi înalte pentru a elimina alergenii şi nu folosiţi cosmetice împrumutate chiar dacă afecţiunea nu este contagioasă.  

 

Filtrele de aer

 

Multe persoane alergice la polen se agaţă de filtrul de aer ca de o ultimă speranţă pentru o viaţă normală. Vestea proastă este că nu toate filtrele sunt eficiente, cele mai ieftine fiind şi cele mai ineficace. Fiţi cu mare băgare de seamă când cumpăraţi filtre pentru aparatul de aer condiţonat, la fel şi purificatoare ionice de aer – acestea din urmă în anumite situaţii putând să provoace mai degrabă iritaţii.

Dacă nu aveţi altă soluţie, schimbaţi frecvent filtrele de aer, atât din casă, cât şi din maşină, în special în perioadele în care cantitatea de polen din atmosferă este mai mare. De asemenea, e recomandat să nu vă aerisiţi casa dimineaţa.

 

Cum să te simţi bine în aer liber dacă suferi de astm şi alergii

 

 

Dacă suferi de astm, evită activităţi precum tunsul ierbii sau greblatul frunzelor ori foloseşte o mască în timp ce le faci. Evită expunerea la particulele de sol, compost, cutii cu nisip, fân şi fertilizatori. Nu merge şi nu campa în pădure în zonele în care mucegaiul creşte în preajma copacilor sau a altor tipuri de vegetaţie. Îndepărtează buştenii putreziţi din zona locuinţei şi din grădină.

Poluarea atmosferică poate înrăutăţi şi ea astmul, iritând plămânii. Ozonul este deosebit de problematic în perioada verii, când lumina soarelui reacţionează cu emisiile de carburanţi, producând niveluri ridicate de ozon, mai ales în zonele urbane. S-a demonstrat că expunerea la ozon este asociată cu dureri în piept, dificultăţi de respiraţie şi o funcţionare pulmonară redusă. Prin urmare, calitatea aerului are un rol fundamental. O eliminare a sensibilităţii la ozon se poate face acasă.

Pur şi simplu, plasează un vas cu apă afară timp de o oră (sau poate chiar în maşina personală) pentru a colecta particulele din atmosferă. Pentru uşurarea simptomelor, probabil că acest procedeu va trebui repetat periodic. Un inamic de temut sunt toxinele din mediul înconjurător. 
De asemenea, chimioterapia, radiaţiile sau un stil de viaţă nesănătos slăbesc sistemul imunitar. Enzimele pot reduce efectele nocive şi inflamaţiile care apar în aceste condiţii, aducându-le beneficii suferinzilor de astm.

Milioane de oameni iau suplimente cu vitamine, minerale sau proteine, dar acestea sunt o risipă de bani dacă nu au suficiente enzime ca să digere şi să asimileze nutrimentele respective. Corpul are nevoie de aer, apă, proteine, carbohidraţi, vitamine, grăsimi sănătoase, minerale şi enzime, iar nici unul dintre acestea nu poate funcţiona adecvat dacă îţi lipseşte oricare altul. Enzimele şi cofactorii lor – mineralele, vitaminele, proteinele, apa, grăsimile şi carbohidraţii – sunt toate indispensabile.

Printre altele, enzimele distrug toxinele, radicalii liberi şi anti-genele din sânge şi ficat. În cazul în care o persoană intră în şoc anafilactic sau în alte stări de urgenţă cauzate de o sensibilitate extremă, este crucial să beneficieze de primul ajutor în primele 10 sau 15 minute. Toţi cei cu predispoziţie spre reacţii alergice severe ar trebui să aibă la ei o trusă cu antihistaminice şi o injecţie cu epinefrină (un bronhodilatator care deschide căile aeriene şi aduce tensiunea arterială în limite normale) pentru un tratament pe care să-l aplice imediat.

Dacă un individ este deosebit de alergic la înţepăturile de insecte, aplicarea unui garou în vecinătatea înţepăturii va duce la încetinirea circulaţiei şi a absorbţiei veninului în sânge. Punând gheaţă pe locul lezat, poţi reduce umflătura. O persoană cu şoc anafilactic ar trebui să stea culcată 
într-o parte pentru a evita sufocarea dacă simte nevoia să vomite. Dacă nu mai respiră, resuscitarea gură la gură ar trebui făcută de cineva familiarizat cu această tehnică. Pacientul trebuie transportat la camera de urgenţă sau la cabinetul unui medic cât mai curând posibil.