Diabetul afectează astăzi 1 din 10 români, iar controlul periodic al glicemiei nu este singurul test de care trebuie să se preocupe bolnavii.
Pacienţii care suferă de această afecţiune trebuie „să se împrietenească” atât cu diabetologul, cât şi cu medicul oftalmolog, cardiolog şi nefrolog, asta pentru a preveni multiplele complicaţii asociate cu această boală.
Diabetul este o tulburare a organismului asociată cu o glicemie peste limitele normale. Boala afectează toate categoriile de vârstă şi este considerată una dintre cele mai grave afecţiuni cronice, din perspectiva faptului că nu există un tratament care să o „vindece”, ci doar metode care o ţin sub control şi îi opresc evoluţia, la care se adaugă şi o serie de alte complicaţii la nivelul ochilor, inimii, rinichilor şi de ordin neurologic.
Cauzele diabetului sunt diverse, de la moştenire genetică, la un stil de viaţă dezordonat, sedentarism, dar şi un consum exagerat de alimente hipercalorice cu un conţint bogat de zahăr. Diabetul de tip 1 apare cel mai adesea în rândul copiilor şi adolescenţilor şi reprezintă un procent de maximum 10% din totalul cazurilor de diabet. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acest tip de diabet apare cu preponderenţă în ţările din Europa de Nord, precum Finlanda sau Suedia.
Diabetul de tip 2 este cel mai des întâlnit (90-95% dintre cazuri). Deşi apare din ce în ce mai frecvent şi la copii, vârstnicii şi persoanele supraponderale sunt cel mai adesea diagnosticate cu această boală.
Statisticile din ţara noastră privind diabetul sunt şi ele îngrijorătoare. România se numără printre ţările cu cea mai mare prevalenţă a diabetului zaharat din Europa (11,6%), cap de listă fiind Turcia (14,85%), conform Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (Studiul PREVATOR).
Aflat în primele 10 locuri în clasamentul afecţiunilor care cauzează decesul, diabetul nu reprezintă doar o boală a pancreasului. Boala se asociază cu diferite complicaţii oftalmologice, nefrologice, neurologice şi cardiovasculare, ajungându-se astfel la amputaţii, accidente vasculare cerebrale, boli ale inimii sau chiar orbire definitivă. De aceea, diabeticii trebuie să efectueze controale periodice la toate aceste specializări. Recomandările generale precum mişcare, activităţi fizice, alimentaţie echilibrată, evitarea stresului, renunţarea la fumat şi consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, vitale.
„Adulţilor trecuţi de 45 de ani li se recomandă verificarea nivelului de glicemie, dar şi a altor parametri biologici (colesterol, trigliceride), pe când la tineri sunt necesare investigaţii mai amănunţite. Cea mai sigură şi eficientă metodă de prevenţie a altor complicaţii cauzate de diabet o reprezintă testele de screening oftalmologic, nefrologic, cardiovascular si neurologic (sceening „picior diabetic”)”, explică, pentru CSID, Dr. Julieta Cristescu, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în cadrul clinicii Bio-Medica din Bucureşti.
Complicaţiile oculare apar la aproximativ o treime dintre diabetici, fiind de altfel şi cea mai frecventă cauză de orbire la nivelul întregii populaţii. Cu ajutorul screeningului oftalmogic, pot fi depistate afecţiuni ale ochilor chiar înainte ca pacientul să observe schimbări sau tulburări de vedere.
„Dintre formele particulare de afectare diabetică a ochiului, cea mai frecventă este retinopatia diabetică, urmată de cataractă şi glaucom. Rinopatia diabetică nu este însoţită de vreun simptom notabil în fază incipientă, însă, dacă este detectată din timp, tratamentul poate împiedica efectele grave. În caz contrar, aceasta devine mult mai dificil de tratat şi poate conduce la orbire ireversibilă”, adaugă Dr. Julieta Cristescu.
Retinopatia diabetică apare frecvent la copiii diabetici sub 12 ani, motiv pentru care se recomandă ca aceştia să facă un screening oftalmologic o dată pe an. Testul durează aproximativ o jumătate de oră şi presupune „fotografierea” retinei şi examinarea globilor oculari. O altă categorie predispusă la rinopatia diabetică este cea a femeilor însărcinate. Motiv pentru care acestora li se recomandă teste de screening de mai multe ori în perioada sarcinii, pentru a fi sigure că atât ele, cât şi fătul, nu dezvoltă această afecţiune.
În cazul pacienţilor cu diabet, hiperglicemia poate afecta nervii întregului corp, ducând astfel la neuropatie diabetică. Aceasta este de mai multe tipuri şi este asimptomatică, de multe ori dezvoltându-se încet, pe parcursul mai multor luni, fără ca pacientul să observe schimbări evidente. Simptomele care anunţă această boală sunt furnicăturile, amorţeala sau durerile de la nivelul picioarelor, reducerea sau creşterea sensibilităţii tactile.
„Vizita din timp la medicul specialist este mai mult decât recomandată. Aceasta constă într-un test de investigaţii ce include atât anamenza, un examen fizic în baza simptomelor pacientului, dar şi analize de laborator pentru un screening complet. Acest tip de control se recomandă a fi făcut o dată pe an pentru a preveni apariţia ulcerelor sau a amputaţiilor. De asemenea, este important ca la persoanele cu diabet să se urmărească în timpul consultului semnele de crăpături sau exfolieri ale pielii picioarelor, apariţia veziculelor, modificări articulare sau mersul şi echilibrul,” mai spune medicul diabetolog.
Şi rinichii diabeticilor pot ajunge să dezvolte suferinţe grave. Cea mai frecventă, nefropatia diabetică, este o boală renală cronică, progresivă, care apare la aproximativ o treime dintre pacienţii cu diabet zaharat. Dacă este depistată la timp şi urmărită corect, se pot intensifica măsurile terapeutice pentru a încetini progresia spre insuficienţă renală cronică. Pentru a descoperi din timp debutul afectării renale, se recomandă ca orice pacient cu diabet, fie tip 1 sau 2, să facă anual o analiză simplă – microalbuminuria, eliminarea urinară de proteine.
„Odată depistată, nefropatia diabetică trebuie monitorizată anual. De asemenea, trebuie intensificate măsurile care pot ţine diabetul sub control. Trebuie acordată o atenţie sporită regimului igieno-dietetic. Nu înseamnă restricţii, ci doar că acesta trebuie respectat cu mai mare rigurozitate şi medicaţia luată corect, la care se adaugă renunţarea la fumat, combaterea sedentarismului, controlul obezităţii şi, nu pe ultimul loc, controlul eficient al tensiunii arteriale. Măsurile enumerate sunt foarte importante pentru a controla cât mai bine evoluţia bolii, întrucât menţinerea glicemiei la un nivel de siguranţă, menţinerea TA în parametri, încetineşte progresia nefropatiei”, spune medicul.
Studiile au demonstrat că există o legătură strânsă între bolile de inimă şi diabetul de tip 2, în special. Diabeticii sunt mai predispuşi la infarct miocardic acut, 80% dintre cazuri fiind asimptomatic. În acest caz, pacientul diabetic nu prezintă simptomele clasice ale infarctului precum: durerile survenite brusc în piept, deseori fiind confundate cu un disconfort de tipul indigestiei.
Din aceste motive, şi screeningul cardiovascular este adesea recomandat de către specialişti şi implică evaluarea EKG sau ecografia cardiacă. Presiunea arterială (sistolică şi diastolică) este un element pe care medicul il controlează la fiecare vizită a pacientului cu diabet.