Diabet: alimente şi reguli de dietă

Diabetul este o afecţiune care afectează capacitatea organismului de a procesa glucoza din sânge. Fără o gestionare atentă, diabetul zaharat poate duce la acumularea de zaharuri în sânge, ceea ce poate creşte riscul unor complicaţii periculoase, inclusiv accident vascular cerebral şi boli de inimă. Indiferent dacă suferi de diabet sau nu, alimentaţia corectă este importantă. Alimentele pe care alegi să le consumi în dieta zilnică fac o diferenţă nu numai în gestionarea diabetului, ci şi în starea de bine totală şi nivelul de energie din fiecare zi. Află care este cea mai bună alimentaţie pentru diabet!

Alimentaţia în diabet: tipurile de diabet

Se pot dezvolta trei tipuri majore de diabet: tipul 1, tipul 2 şi diabetul gestaţional.

Diabet zaharat tip I: Cunoscut şi sub numele de diabet juvenil, acest tip apare atunci când organismul nu reuşeşte să producă insulină. Persoanele cu diabet de tip I sunt dependente de insulină, ceea ce înseamnă că trebuie să ia insulină artificială zilnic pentru a rămâne în viaţă.

Recomandări

Diabet: regim de Crăciun

Diabetul zaharat de tip 2 în creştere la copiii români

Diabetul de tip 2: Diabetul de tip 2 afectează modul în care organismul utilizează insulina. Deşi organismul produce insulină, spre deosebire de tipul I, celulele din organism nu răspund la ea la fel de eficient ca odinioară. Acesta este cel mai frecvent tip de diabet, conform Institutului Naţional de Diabet şi Boli Digestive şi Rinichi, şi are legături puternice cu obezitatea.

Diabetul gestaţional: Acest tip apare la femei în timpul sarcinii, când organismul poate deveni mai sensibil la insulină. Diabetul gestaţional nu apare la toate femeile şi de obicei se tratează şi dispare după naştere.

Tipurile mai puţin frecvente de diabet zaharat includ diabetul monogenic şi diabetul de fibră chistică asociată.

Alimentaţia în diabet: reguli generale

A urma o dietă în cazul diabetului zaharat de tip 2 nu înseamnă că trebuie să renunţi la toate alimentele pe care le iubeşti – te poţi bucura în continuare de o gamă largă de alimente. Într-adevăr, crearea unui regim alimentar pentru diabetul de tip 2 este un act de echilibrare: include o varietate de carbohidraţi sănătoşi, grăsimi şi proteine. Trucul este să alegi în cele din urmă combinaţia potrivită de alimente care te va ajuta să îţi păstrezi nivelul de zahăr din sânge în gama ţintă şi să eviţi oscilaţiile mari de glicemie care pot provoca simptome de diabet de tip 2 – de la urinarea frecventă la oboseală, ameţeli, durerile de cap şi modificările de dispoziţie ale zahărului din sânge scăzut (hipoglicemie).

Pentru a urma o dietă sănătoasă pentru diabet, trebuie să înţelegi în primul rând modul în care diferitele alimente afectează glicemia. Carbohidraţii, care se găsesc în cea mai mare măsură în cereale, pâine, paste, lapte, dulciuri, fructe şi legume amidon, sunt împărţiţi în glucoză la nivelul sângelui mai repede decât alte tipuri de alimente, ceea ce ridică nivelul de zahăr din sânge, conducând la o potenţială hiperglicemie. Proteinele şi grăsimile nu influenţează în mod direct zahărul din sânge, dar ambele ar trebui să fie consumate cu moderaţie pentru a menţine scăzut aportul caloric şi greutatea corporală în limite normale.

Alimentaţia în diabet: câţi carbohidraţi poţi mânca

Potrivit Institutului Naţional de Diabet şi Boli Digestive şi Rinichi (NIDDK), poţi calcula cantitatea de carbohidraţi de care ai nevoie, determinând mai întâi ce procent din alimentaţia ta ar trebui să fie alcătuit din carbohidraţi. (NIDDK constată că, în general, experţii recomandă acest număr să fie între 45 şi 65% din totalul caloriilor consumate, dar persoanelor care suferă de diabet li se recomandă aproape întotdeauna  să rămână sub acest interval.) Înmulţeşte acest procentaj cu ţinta ta de calorii.

Pe măsură ce alegi cele mai bune alimente pentru diabetul zaharat de tip 2, iată o indicaţie utilă care trebuie păstrată în minte: umple jumătatea farfuriei cu legume fără amidon. Încheie masa cu alte alegeri sănătoase – cereale întregi, nuci şi seminţe, proteine slabe, lapte fără grăsimi sau cu conţinut scăzut de grăsimi şi porţii mici de fructe proaspete şi grăsimi sănătoase.

Zahărul si carbohidraţii procesaţi ar trebui să fie limitate, spun specialiştii. Aceastea includ bomboane şi alte gustări ambalate sau prelucrate, cum ar fi chipsurile de porumb, chipsurile de cartofi etc.

Alimentaţia în diabet: ce alimente bogate în proteine sunt bune pentru diabetul de tip 2

Asociaţia Americană a Diabetului (ADA) recomandă proteine slabe cu conţinut scăzut de grăsimi saturate pentru persoanele cu diabet zaharat. Alimentele procesate sau ambalate ar trebui să fie evitate sau limitate în dieta ta pentru diabet deoarece în afară de zaharurile adăugate şi carbohidraţii procesaţi, aceste alimente sunt adesea bogate în sodiu şi prin urmare, pot creşte tensiunea arterială şi la rândul lor pot spori accidentul vascular cerebral – două complicaţii frecvente ale diabetului zaharat. Este important să îţi controlezi tensiunea arterială atunci când gestionezi diabetul.

În plus, faţă de obţinerea de fibre suficiente, încorporarea de alimente bogate în proteine în dieta ta te poate ajuta să păstrezi o greutate ideală, reducând astfel rezistenţa la insulină, semnul distinctiv al diabetului.

Cele mai bune opţiuni: peşte gras, precum somonul, conserve de ton în suc propriu, pui fără piele, legume, iaurt grecesc, fără grăsimi, nuci crude, nesărate (cu moderaţie), ouă, tofu

Cele mai rele opţiuni: mezeluri, precum salam, şuncă, hot dog, cârnaţi şi pepperoni, pastramă, slănină, gustări îndulcite sau aromate, cum ar fi mierea, prăjelile sau mâncarea picantă

Contrar opiniei generale, nu toţi carbohidraţii sunt în afara limitelor în dieta pentru diabet. De fapt, ADA recomandă cerealele integrale bogate în vitamine într-o dietă sănătoasă de diabet. Aceste alimente conţin fibre, care sunt benefice pentru sănătatea digestivă. Fibrele pot oferi senzaţia de saţietate, împiedicându-te să consumi gustările nesănătoase şi poate ajuta la încetinirea creşterii zahărului din sânge. În plus, cerealele integrale conţin vitamine, minerale şi fitochimice sănătoase, care sunt sănătoase pentru oricine, indiferent dacă au sau nu diabet.

Pe de altă parte, cerealele sub formă de alimente populare, cum ar fi pâinea albă, precum şi cerealele zaharoase, prelucrate sau ambalate, trebuie evitate sau limitate pentru a evita limitele nedorite ale zahărului din sânge. De asemenea, făina albă rafinată nu conţine aceleaşi vitamine, minerale, fibre şi beneficii pentru sănătate precum cerealele întregi.

• Reţine că orice tip de cereale conţine carbohidraţi, astfel încât numărarea carbohidraţilor şi controlul porţiilor sunt importante pentru a menţine constant nivelul de zahăr din sânge.

Cele mai bune opţiuni (cu moderaţie): orez sălbatic sau brun, quinoa, pâine cu cereale integrale, cum ar fi pâinea integrală de grâu integral, cereale integrale, cum ar fi ovăzul, grâu integral din grâu

Cele mai rele opţiuni: pâine albă, produse de patiserie, zahăr cereale pentru micul dejun, orezul alb, pastele albe

Alimentaţia în diabet: ce tipuri de lactate pot consuma diabeticii

Laptele poate fi o alegere excelentă pentru persoanele cu diabet zaharat, atunci când este consumat corespunzător. Ori de câte ori este posibil, optează pentru opţiunile fără grăsimi ale laptelui, pentru a menţine caloriile la un nivel scăzut şi pentru a obţine grăsimi sănătoase.

Cele mai bune opţiuni: laptele degresat, iaurtul grecesc simplu, brânza fără grăsimi, cu conţinut scăzut de sodiu, brânza cu conţinut redus de grăsimi (cu moderaţie), chefir simplu

Cele mai rele opţiuni: lapte gras sau arome, în special ciocolată, brânză grasă şi sărată, chefir cu conţinut scăzut de grăsimi, îndulcit

Alimentaţia în diabet: ce legume sunt recomandate

Cele mai bune opţiuni de legume:  spanacul, salata kale, broccoli şi conopidă, castraveţi, sparanghel, varză de Bruxelles, ardei

Legume de consumat cu moderaţie: porumb, cartofi albi, cartofi dulci, igname mazăre, sfeclă.

Alimentaţia în diabet: ce fructe sunt recomandate

Cele mai bune opţiuni: afine, căpşuni şi zmeură, mere cu coajă, piersici cu pielea deschisă, cireşe, caisele cu pielea aprinsă, portocale, kiwi, banane, struguri, pepene

Cele mai rele opţiuni: fructe uscate, sucuri ambalate, conserve de fructe în sirop