Dr. Natalia Pătraşcu, medic primar cardiolog: „Hipertensiunea arterială şi aritmiile, semnalate mai frecvent în perioadă de pandemie”

Autorităţile şi studiile realizate pe tema COVID-19 ne-au arătat că vârstnicii reprezintă una dintre cele mai expuse şi în pericol grupe a populaţiei în a se infecta cu noul subtip de coronavirus. Bolile, de orice tip, nu trebuie neglijate în această perioadă, iar atenţia medicilor e canalizată în egală măsură şi către pacienţii în vârstă, în cazul cărora pot apărea sau se pot acutiza anumite probleme cardiace din cauza stresului, a grijilor în plină pandemie, a neajunsurilor sau a temerilor.

Dr. Natalia Pătraşcu, medic primar cardiolog şi medic specialist în medicină internă, disponibilă pentru evaluări medicale la distanţă pe platforma medicală înfiinţată de dr. Horaţiu Ioani, ne-a explicat care sunt cele mai mari îngrijorări ale pacienţilor săi, ce recomandări are pentru ei şi cum le poate fi aproape în această perioadă de criză.

Tratamentul de acasă – „Există pericolul automedicaţiei care, nu în puţine cazuri, face victime”

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre tratamentul pe care trebuie să îl urmeze un pacient cardiac în această perioadă de pandemie?

Recomandări

Afecţiunile cardiace: 5 factori neobişnuiţi care le provoacă

5 alimente pentru inimă

Dr. Natalia Pătraşcu: Pentru pacienţii cu boli cardiovasculare cronice, recomandarea unanimă a societăţilor internaţionale de specialitate este de continuare a tratamentului prescris anterior, dacă nu survin noi complicaţii.

Există o tentaţie majoră a informării de pe internet şi, aşa cum se ştie, nu toate sursele media sunt de încredere. Iar la noi în ţară, unde reglementările eliberării de medicamente din farmacii pe bază de reţetă nu sunt foarte stricte, există pericolul automedicaţiei care, nu în puţine cazuri, face victime şi încarcă suplimentar sistemul sanitar.

De aceea, este bine ca de la primele evaluări medicul să anticipeze şi eventualele evoluţii nefavorabile sau complicaţii şi să instruiască pacienţii ce au sau nu voie să ia suplimentar ca tratament (de exemplu: nitroglicerină în angina pectorală sau captopril sublingual în criză – corect definită ca valori – hipertensivă).

CSÎD: Ce sfaturi le-aţi da pacienţilor care suferă de boli cardiace şi nu ştiu cui să se adreseze acum?

Dr. Natalia Pătraşcu: În situaţiile în care nu pot apela la rude, vecini sau prieteni care să îi ajute să comunice pe platforme online, cred că este esenţială păstrarea unei legături strânse telefonice sau directe cu medicii de familie, a căror disponibilitate de comunicare trebuie să fie cât mai mare.

Aceştia la rândul lor trebuie să identifice semnele de gravitate sau de urgenţă ale afecţiunilor acuzate şi să orienteze în aceste cazuri adresarea corectă a pacienţilor către serviciile de urgenţă (acolo unde se impune).

În cazurile în care este necesar doar un sfat sau o ajustare de tratament, medicii de familie o pot face sau pot, la rândul lor, să adreseze întrebări şi să solicite opinii la distanţă unor specialişti disponibili.

„Am şi pacienţi chiar de peste 70 de ani care se descurcă destul de bine cu mediul online”

CSÎD: Care sunt cele mai frecvente îngrijorări ale pacienţilor dvs.? Ce întrebări v-au adresat?

Dr. Natalia Pătraşcu: Mulţi au aflat din presă de riscul crescut de infecţie cu SARS-CoV-2 (şi de evoluţia nefavorabilă) pe care îl au pacienţii cardiaci, mai ales vârstnici. Am avut pacienţi la prima prezentare, preventivă, inclusiv persoane tinere şi complet asimptomatice, fără factori de risc, care au dorit o evaluare cardiologică doar pentru a şti ce riscuri prezintă în cazul infectării.

Există, de asemenea, şi controverse care au circulat despre efectele anumitor medicamente în contextul bolii COVID-19 cauzate de infecţia cu noul coronavirus, de exemplu inhibitorii enzimei de conversie.

CSÎD: Care este profilul pacienţilor dvs.? Sunt ei mai în vârstă? Dacă da, cum se descurcă să acceseze platforma de evaluare medicală la distanţă?

Dr. Natalia Pătraşcu: Am avut pacienţi vârstnici pentru care de toată comunicarea online s-au ocupat copiii acestora. Am însă şi câţiva pacienţi chiar de peste 70 de ani care se descurcă destul de bine cu mediul online.

În mod specific, am în urmărire însă multe paciente tinere, deoarece am un interes aparte şi o experienţă mai îndelungată în patologia cardiovasculară a femeii gravide. Ca atare, comunic constant cu paciente gravide, lăuze sau cu foste gravide cu probleme cardiace care şi-au propus o nouă sarcină şi doresc monitorizare din partea unui cardiolog.

Cum poate fi ajutat pacientul de la distanţă

CSÎD: Cu câţi pacienţi ţineţi legătura online în această perioadă?

Dr. Natalia Pătraşcu: Telefonul meu este accesibil aproape tuturor pacienţilor pe care îi consult, singura rugăminte pe care o adresez, de la bun început, fiind cea de a comunica pe cât posibil în scris şi nu sunând direct (o pot face eu în momentul în care mi se semnalează ceva urgent sau complicat de descris prin mesaje).

Platformele de telemedicină sunt extrem de utile în acest sens deoarece permit şi schimbul de informaţii prin documente transmise (electrocardiograme, buletine ecografice, tomografii, analize de sânge în evoluţia lor etc.), precum şi solicitarea unei a doua opinii sau, eventual, a opiniei unui coleg de altă specialitate.

În plus, există şi marele avantaj că toată această comunicare se păstrează şi se înlătură riscul de a uita să adresezi o întrebare sau de a nu reţine o recomandare, aşa cum se poate întâmpla în dialogul verbal.

CSÎD: Ce fel de evaluări puteţi face pentru aceşti pacienţi, chiar dacă nu vă puteţi vedea ca de obicei la cabinet?

Dr. Natalia Pătraşcu: Pot evalua (până la un punct) simptomele descrise şi estima dacă reprezintă elemente de agravare a unei boli sau sunt doar funcţionale, consecinţe ale stresului de care este greu să fim scutiţi (de pildă, dureri toracice nespecifice, palpitaţii). Pot monitoriza evoluţia pacienţilor hipertensivi care îşi măsoară tensiunea la domiciliu şi pot face recomandări de modificare a tratamentului.

Pot interpreta electrocardiograme, eventual comparativ cu unele mai vechi, dacă îmi pot fi transmise online.

Şi, deloc lipsit de importanţă aş spune, încerc să furnizez informaţii legate de aprovizionarea cu diferite medicamente, atunci când mi se semnalează lipsa disponibilităţii din farmacii: ce înlocuitori se pot lua şi în ce doze, când se estimează reapariţia în farmacii.

CSÎD: Cum se prezintă situaţia tratamentelor medicamentoase pentru bolile cardiace – se găseşte totul în farmacii pe timp de pandemie?

Dr. Natalia Pătraşcu: În mare măsură da, nu am întâlnit probleme majore de aprovizionare cu medicaţia cardiovasculară, altele decât cele existente şi anterior. În mod colateral, lipsa medicaţiei de substituţie tiroidiană, acum parţial corectată, a produs anumite probleme cardiace.

Am avut şi câteva situaţii în care am apelat cu succes la vechi pacienţi care aveau stocate medicamente necesare altor pacienţi rămaşi fără ele; i-am pus în legătură şi, cel puţin temporar, am rezolvat problema eventualei întreruperi a terapiei.

„Mă aştept la producerea, în viitorul apropiat, a unor decompensări de vechi afecţiuni care au fost neglijate. Din cauza izolării, unii pacienţi chiar au întrerupt tratamentele.”

CSÎD: Când pot şti pacienţii cu probleme cardiace că situaţia lor e o urgenţă?

Dr. Natalia Pătraşcu: O primă evaluare optimă a bolilor cardiovasculare ar trebui să cuprindă şi instrucţiuni sau sfaturi în cazul în care acestea se acutizează. De pildă: ce înseamnă un salt hipertensiv sever (care sunt simptomele, care sunt valorile critice la măsurarea tensiunii, ce medicaţie să îşi administreze prompt până la solicitarea ambulanţei); caracteristicile durerii din angina pectorală sau infarctul miocardic şi cum să îşi administreze nitroglicerină, la fel, până la adresarea către un serviciu de urgenţă; o pierdere bruscă a stării de conştienţă; senzaţie acută de lipsă de aer etc.

CSÎD: Ce fel de urgenţe aţi avut în această perioadă?

Dr. Natalia Pătraşcu: Din fericire, în perioada aceasta nu am întâlnit urgenţe majore care să necesite spitalizare imediată. Mă aştept însă la producerea, în viitorul apropiat, a unor decompensări de vechi afecţiuni care au fost neglijate, temporizate sau în cazurile în care, din cauza izolării, unii pacienţi (mai ales cu insuficienţă cardiacă) să-şi fi întrerupt tratamentele.

CSÎD: Observaţi ceva schimbat cu precădere în aceste momente de pandemie faţă de cum se desfăşurau lucrurile înainte? O anumită problemă mai des întâlnită acum, poate?

Dr. Natalia Pătraşcu: Hipertensiunea arterială (atât la pacienţii fără probleme anterioare, cât şi la cei aflaţi sub medicaţie şi bine controlaţi anterior) şi aritmiile, mai ales funcţionale, mi-au fost semnalate mai frecvent. În rest, în afară de o teamă sporită de expunere prin prezentarea într-un serviciu medical de orice tip, nu. Mi-am încurajat pe cât posibil pacienţii să îmi comunice problemele apărute, tocmai pentru a nu neglija prea mult timp nişte simptome sau evoluţii care să conducă ulterior la complicaţii mai grave şi mai dificil de tratat.