Cum îți dai seama că duci lipsă de fier. 20 de alimente bogate în acest mineral important pentru imunitate

Fierul este un element care ar trebui să se regăsească în alimentaţia oricui, în orice etapă a vieţii. El este prezent în fiecare celulă din organism şi are un rol crucial în transportul oxigenului şi a substanţelor nutritive în organele vitale ale corpului. În lipsa acestui mineral, sănătatea are mult de suferit.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, lipsa de fier în organism reprezintă principala carenţă nutriţională din lume, peste 80% din populaţia globului suferă din pricina acesteia, cauza fiind reprezentată de consumul redus de alimente bogate în fier.

Cum se manifestă carenţa de fier

Deficitul de fier poate duce la apariţia unor simptome precum oboseală, slăbiciune musculară, căderea părului, dureri de cap, depresie, ameţeli, lipsa poftei de mâncare şi paloarea feţei.

Recomandări

Suferinţele ficatului pot ascunde o povară psihologică

17 semne pe care le dă lipsa de zinc, de la scăderea imunității la căderea excesivă…

Dacă resimţiţi astfel de simptome, este indicat să mergeţi la medic pentru că puteţi suferi de anemie. Femeile care au menstruaţie abundentă, gravidele şi cele care alăptează, donatorii de sânge, sportivii de performanţă, vârstnicii şi vegetarienii sunt categoriile cele mai expuse carenţei de fier.

Fierul – în ce alimente îl găsești

Legenda spune că spanacul ar fi cea mai mai bună sursă de fier, dar există numeroase alte alimente bogate în acest mineral. Important de precizat este faptul că există două tipuri de fier: hem şi non hem.

Fierul hem este cel mai uşor de absorbit în organism şi poate fi găsit în alimente precum carnea de vită, organe, scoici, creveţi şi carne albă (pui, curcan).

În schimb, fierul non hem este ceva mai greu de asimilat şi se găseşte în principal în plante precum fasole verde, ciuperci, linte, mazăre, cimbru şi germeni de cereale.

Alte surse importante de fier sunt: seminţele de chimion, de dovleac, de susan, brânza tofu, soia, măslinele, nucile şi gălbenuşul de ou.

Creşte absorbţia fierului cu vitamina C

Pentru a îmbunătăţi absorbţia fierului, se recomandă consumul unor alimente bogate în vitamina C, precum kiwi, pepene galben, căpşuni, conopidă, ardei gras şi broccoli.

De asemenea, după masă nu este indicat consumul de ceai, cafea, vin sau ciocolată, deoarece acestea conţin tanini şi pot inhiba absorbţia de fier. Şi unele medicamente pot reduce capacitatea de absorbţie a fierului, printre cele mai recunoscute fiind antiacidele, aspirina şi unele antibiotice.

Fierul – beneficii şi doze recomandate

O alimentaţie bogată în fier asigură o bună circulaţie sanguină, prevenind astfel bolile cardiovasculare. Fierul ajută şi la transformarea zahărului din sânge în energie, oferind astfel rezistenţă la efort. Producţia de enzime, care joacă un rol important în crearea de noi celule, aminoacizi, hormoni şi neurotransmiţători, este strâns legată de un nivel optim de fier din organism.

De aceea, este necesar să consumăm alimente bogate în fier în perioada de recuperare după o anumită afecţiune sau după un efort fizic prelungit. Sistemul imunitar şi glanda tiroidă depind şi ele de fier pentru a-şi asigura funcţionarea corectă.

În plus, în timpul sarcinii şi a copilăriei, este important să nu existe deficienţe de fier deoarece acest mineral ajută la dezvoltarea creierului şi previne anemia, afecţiune care creşte riscul de naştere prematură şi malformaţii congenitale.

Doza zilnică recomandată de fier variază în funcţie de vârstă: 10 mg la copiii între 1-14 ani, 15 mg la adolescenţi, 8 mg la bărbaţi şi 18 mg la femei cu vârste cuprinse între 19 şi 50 de ani şi 8 mg pe zi la femei şi bărbaţi peste 51 de ani. În cazul gravidelor, necesarul de fier este mai crescut, putând ajunge până la 27 mg pe zi.

Însă, pentru că este insuficient aportul de fier preluat numai din alimentaţie, de multe ori sunt recomandate suplimentele cu fier care, atenţie, trebuie administrate numai la indicaţia medicului. Suplimentele cu fier luate după ureche, în cantităţi mari, pot deveni toxice pentru organism şi pot duce la apariţia stărilor de greaţă, scădere bruscă în greutate şi respiraţie îngreunată.

De regulă, toxicitatea cronică de fier apare la bolnavii nevoiţi să facă regulat transfuzii de sânge şi la cei care suferă de o tulburare genetică numită hemocromatoză – care creşte riscul de ciroză hepatică, diabet zaharat, boli endocrine şi insuficienţă cardiacă.