Gripă versus COVID-19: de ce este important să faci vaccinul gripal în 2020

Anul acesta vom avea parte de un sezon rece atipic din punctul de vedere al infecţiilor respiratorii, având în vedere contextul în care ne regăsim.

Pandemia de COVID-19 se suprapune astfel peste virusurile gripale, care debutează, de regulă, de la jumătatea lunii septembrie până la jumătatea lunii octombrie, dar care devin mai răspândite la sfârşitul lunii noiembrie şi în lunile de iarnă.

Astfel, vaccinarea antigripală va trebui făcută cât mai devreme posibil, de preferat în primele două luni de toamnă, pentru a preveni o posibilă co-infecţie cu virusul SARS-CoV-2, care determină apariţia bolii COVID-19.

Recomandări

Gripă sau coronavirus? Medicul infecţionist îţi spune cum le deosebeşti

Ce impact poate avea gripa asupra unui copil nevaccinat

Persoanele vârstnice şi cele cu boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi de plămâni, copiii cu vârsta peste 6 luni şi gravidele sunt cele mai vulnerabile categorii. De altfel, vârstnicii reprezintă o categorie populaţională cu risc crescut de a dezvolta o formă severă de COVID-19.

Reprezentant OMS în România: Vaccinul gripal va preveni co-infecţia, în toamnă sau în iarnă, cu virusul gripal şi cu noul coronavirus

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi reprezentant OMS în România, atrage atenţia că în sezonul rece există o probabilitate foarte crescută de apariţie a co-infecţiei cu virusul gripal şi virusul SARS-CoV-2.

Din acest motiv, specialistul le recomandă tuturor celor care se încadrează în grupe de risc să solicite vaccinare antigripală cât mai curând posibil în cabinetul medicului de familie.

Lăcrămioara Bozieru, profesoară: „Ne pregătim pentru cel mai smintit an şcolar posibil”

„Vaccinul care probabil o să fie extrem de solicitat în acest an este vaccinul gripal, care, dincolo de faptul că previne gripa sezonieră, va preveni ceva care este extrem de îngrijorător: co-infecţia, în toamnă sau în iarnă, cu virusul gripal şi cu coronavirus. Nu este o glumă, este o posibilitate şi, din această cauză, cred că ar trebui să acţionăm acum, nu să aşteptăm să ajungem iar în situaţia în care numărul mare de îmbolnăviri de gripă generează un interes pentru vaccin, în momentul în care vaccinul nu mai este disponibil”, a spus Rafila în cadrul unei dezbateri online numită „Vaccinarea: ignorată în România, soluţie pentru a lupta cu epidemiile prevenibile”.

Pentru sezonul 2020-2021, Ministerul Sănătăţii intenţionează să achiziţioneze 3 milioane de doze de vaccin gripal pentru campania de vaccinare gratuită a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire.

În acest context, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat deja dozele necesare pentru vaccinarea antigripală a copiilor cu vârste între 6 luni şi 5 ani, fiind semnat primul contract de vaccin gripal tetravalent pentru această categorie de vârstă.

Chiar dacă eficacitatea vaccinului gripal de anul trecut a fost estimată la 45-55%, este important să ne vaccinăm, deoarece astfel reducem riscul de a răspândi virusul gripal la alţii, precum şi gravitatea simptomelor, în cazul în care ne îmbolnăvim.

În sezonul gripal 2019-2020 au fost vaccinate antigripal peste 1,5 milioane de persoane din grupele la risc, numărul celor vaccinaţi fiind de 3 ori mai mare în comparaţie cu sezonul gripal 2016-2017.

Această creştere a acoperirii vaccinale a dus şi la o scădere a numărului de decese cauzate de complicaţiile gripei.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, în sezonul 2019-2020 au fost înregistrate 73 de decese confirmate cu virusul gripal, de aproape 3 ori mai puţine decât în sezonul 2018-2019, când au fost raportate aproape 200 de decese.

Necesitatea legii vaccinării

Medicul a menţionat că în România, în ultimii 10 ani, a scăzut în mod constant acoperirea vaccinală, adăugând că există pericolul reapariţiei unor boli care erau considerate eliminate, precum difteria, tusea convulsivă sau rubeolă.

„Acum ne găsim într-o situaţie foarte dificilă, o urgenţă de sănătate publică majoră – infecţia cu noul coronavirus. Toate speranţele legate de controlul acestei infecţii din toate ţările se referă la găsirea unui vaccin care să oprească lanţul transmiterii. În acest context, aş vrea să aduc în dezbatere o problemă de sănătate publică ce frământă România în subsidiar, şi anume programul naţional de vaccinare, îmbunătăţirea lui şi adoptarea unei legi a vaccinării care să ajute la atingerea ţintelor OMS – de 95% acoperire vaccinală pentru principale antigene sau vaccinuri, pentru publicul larg, care sunt incluse în acest program”, a explicat Rafila.

Alexandru Rafila a mai spus că vaccinarea este o oportunitate şi pentru persoanele adulte şi pentru vârstnici, menţionând că, în plină pandemie cu noul coronavirus, există o recomandare fermă ca persoanele vârstnice să fie vaccinate împotriva infecţiilor pneumococice.

„O serie întreagă de afecţiuni care apar la persoanele adulte sau la vârstnici pot fi prevenite prin vaccinare. Dau un exemplu doar: tusea convulsivă sau infecţiile pneumococice. Avem acest vaccin în România”, a adăugat Rafila.

„Dacă va apărea un vaccin care să reuşească să elimine infecţia cu noul coronavirus, sunt convins că foarte multă lume îşi va schimba opinia referitoare la vaccinuri şi oamenii vor fi mult mai deschişi să apeleze la acest serviciu clasic de sănătate publică, care este cel care a dus, până la urmă, la sute de milioane de vieţi salvate şi la creşterea speranţei de viaţă în ultimul secol”, a completat Rafila.

Diferenţa dintre gripă şi COVID-19

Ambele afecţiuni sunt contagioase, cu precizarea că sunt cauzate de virusuri diferite: gripa de virusurile gripale, COVID-19 de virusul SARS-CoV-2, arată datele Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. 

Gripa şi COVID-19 împărtăşesc simptome similare, motiv pentru care pot fi greu de diferenţiat fără un test de screening – acesta constă în recoltarea de exsudat nazofariangian (în cazul COVID-19 a fost dezvoltat un test de salivă care ar putea fi folosit în curând pentru diagnosticarea mai rapidă şi fără disconfort a bolii).

Citeşte aici Ordinea în care apar simptomele COVID-19. Medicii pot diferenţia astfel gripa de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

Specialiştii atenţionează că o persoană ar putea avea simultan atât gripă, cât şi COVID-19 în noul sezon rece, iar această combinaţie ar putea fi extrem de nefastă, date fiind efectele grave deja studiate ale noului coronavirus asupra plămânilor.

Trebuie precizat însă că vaccinul gripal NU protejează de infecţia cu SARS-CoV-2!

Însă este foarte important să te vaccinezi antigripal, mai ales dacă eşti în categoria la risc, pentru a evita atât riscul îmbolnăvirii, cât mai ales apariţia complicaţiilor cauzate de gripă.  

Citeşte aici Ce simptome sunt comune gripei şi infecţiei cu noul coronavirus, dar şi ce le deosebeşte!

Aşadar, ţine cont de măsurile de protecţie – mască, distanţă fizică de 1,5-2 metri, evitarea aglomeraţiilor, igiena mâinilor – şi vaccinează-te pentru a evita atât infecţia cu noul coronavirus, cât şi mult mai cunoscuta gripă.

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie împotriva bolilor infecţioase, care contribuie la salvarea a 2-3 milioane de vieţi anual, la nivel global. Datorită vaccinurilor, boli precum variola sau poliomielita au dispărut şi multe dintre bolile infecţioase, cândva fatale, cum este gripa, nu mai reprezintă astăzi o ameninţare.