Laptele de vacă: calciu, proteine, glucide

Pentru cei mai mulţi dintre noi, laptele este asociat cu calciul, necesar pentru o bună stare de sănătate. Dar este el oare cea mai bună sursă de calciu? Iată ce spun cele mai noi studii!

Laptele: avantaje pentru sănătate

Proteinele.  Nivelul proteic (NP) defineşte nivelul de substanţe azotate (80% caseine) din lapte. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât laptele este considerat mai bogat, în funcţie de rasa animalului şi de hrana pe care acesta o consumă. Laptele de vacă are un conţinut de proteine de trei ori mai mare decât al laptelui uman.

Grăsimile. Nivelul de materii grase (NG) sau nivelul butiric variază în funcţie de rasă, de hrana animalului şi de stadiul mulsului. Laptele de vacă are un conţinut de numai 30% acizi graşi nesaturaţi.

Recomandări

Cum te poţi proteja de alergia la laptele de vacă

De ce nu ar trebui să depozitezi NICIODATĂ laptele pe primul raft al frigiderului

Zaharurile. Lactoza, compusă din glucoză şi galactoză, este singurul glucid din lapte, prezent în cantitate de 50 de g /l.

Mineralele. Calciul este mineralul dominant în laptele de vacă: 1,2g/ kg. Prezente sunt şi, în ordine descrescătoare, fosforul, magneziul şi fierul.

Laptele din comerţ nu este crud. Laptele pasteurizat a fost încălzit timp de 20 de secunde la temperaturi între 70 şi 85 de grade Celsius; cel sterilizat a fost încălzit patru secunde la 80 de grade Celsius şi apoi 20 de secunde la 115⁰C; laptele UHT a fost încălzit cinci secunde la 150 ⁰C. Sterilizarea păstrează mai eficient proprietăţile nutritive, în comparaţie cu pasteurizarea.

Vitaminele. În lapte sunt prezente vitaminele A,B, C, D şi E. Cel degresat nu mai conţine însă vitaminele A şi D.

Accentul pe biodisponibilitate. Biodisponibilitatea calciului variază mult de la un aliment la altul: 250 ml de lapte furnizează 300 mg de calciu absorbit în organism în proporţie de 32%, în vreme ce 125 mg de broccoli oferă 35 mg absorbit în proporţie de 61%.

Calciul din broccoli are o biodisponibilitate mai mare, dar trebuie să consumăm o cantitate mare de legume pentru a obţine aceeaşi doză de calciu ca aceea dintr-un pahar cu lapte. În laptele de vacă se găseşte de patru ori mai mult calciu decât în cel uman, însă este mult mai greu de asimilat.

Laptele este bun sau nu?

Consumul de lapte permite buna întreţinere şi protecţia oaselor şi este necesar pentru dezvoltarea osoasă a copiilor şi adolescenţilor. Pentru adulţi, consumul de lapte nu pare a fi o prioritate. Numeroase persoane ( mai ales adulţi) au intoleranţă la lapte, fiindcă organismul lor nu produce suficientă lactază, enzimă (betagalactosidază) prezentă în intestine şi necesară pentru a digera lactoza, zahărul din lapte. Acestă intoleranţă se manifestă prin balonări, gaze şi diaree.

Laptele: beneficii nutriţionale

Laptele de vacă este o bună sursă de calciu, fosfor, seleniu şi de vitamine, A, B2, B5, B12 şi D (adesea adăugată în lapte).

Laptele: cum îl alegem

Dacă puteţi, alegeţi laptele bio, deoarece alimentaţia vacilor este este esenţială pentru calitatea laptelui lor.

Laptele: cum îl consumăm şi îl păstrăm

Beţi lapte din când în când, nu în mod regulat!

Laptele pasteurizat poate fi păstrat o săptămână, cel sterilizat şi cel UHT timp de trei luni, asta dacă nu este început. Odată deschis recipientul, consumaţi laptele în decurs de câteva zile.

100 de g de lapte integral din comerţ vă oferă:

• 65 de kcal
• 32 g proteine
• 36 g lipide
• 50 g glucide (sub formă de lactoză)
• 9 g de minerale (dintre care1, 2g calciu)
• Hormoni de creştere
• Antibiotice
• Ph: 6, 5-6,7

Laptele: date noi din cercetare

Iată alte alimente care furnizează calciu, în ordine descrescătoare a biodisponibilităţii acestuia: sardine, varză verde, migdale, boabe de soia, năsturel, pătrunjel, alune, crevete, melci, smochine uscate, păpădie, năut, susan. Laptele de vacă apare în acest clasament abia după susan. Varza verde şi migdalele conţin de trei ori mai mult calciu metabolizabil decât laptele de vacă.

Cu numeroşii săi acizi graşi saturaţi şi colesterolul conţinut, laptele ar putea provoca probleme cardiovasculare. Dar conţine, totodată, calciu şi numeroase studii sugerează că nu laptele şi calciul său ar fi cauza maladiilor cardiovasculare şi a infarctului miocardic.

Mai multe studii vizează efectele consumului de lapte asupra cancerelor ( de prostate, de sân, colorectal etc.), dar rezultatele lor nu oferă informaţii concludente. Incerte rămân şi efectele laptelui asupra fracturilor şi a osteoporozei.

Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao.