Ora de vară: pro sau contra

În ultima duminică din luna martie, datorită unei directive europene, trecem la “ora de vară”.Astfel, ziua devine mai lungă şi pare că avem mai mult timp. Însă, ne trezim mai devreme. Oana Deleanu, medic, membru al Societăţii Europene de Studiere a Somnului, ne-a explicat detaliat care sunt părerile pro şi contra pentru această schimbare de oră, cum de a apărut aceasta, dar şi care sunt efectele asupra organismului nostru.

Ora de vară: scurt istoric

În 1895 entomologistul neo zeelandez George Hudson  spune că pentru a putea colecta insecte pe lumină, seara, după serviciu e nevoie de o schimbare a orei. Apoi, în 1905, în timpul unui călărit dimineaţa,  constructorul englez William Willet a observat cât de mulţi londonezi încă dorm pe lumină în timpul verii şi scrie în 1907 pamfletul „The Waste of Daylight“.
În timpul Primului Război Mondial datorită dificultăţilor legate de penele de curent şi de lipsa de carbine Germania şi Austro-Ungaria trec la “ora de vară” pe 30 aprilie 1916, iar Marea Britanie pe 21 mai 1916. În SUA a fost introdusă în 1918. Mulţi, însă, au abandonat “ora de vară”  în anii de după Primul război Mondial, excepţie făcând Canada, UK, Franţa sau Irlanda. Aceasta a fost reintrodusă în timpului celui de al doilea Război Mondial şi a fost adoptată extensiv în America de Nord şi Europa în timpul crizei energetice din 1970. În prezent, 68% dintre ţări NU folosesc trecerea la ora de vară.

Ora de vară: cât de mult ne avantajează

În 1975, în SUA,  s-a observat că pe durata orei de vară sunt cu 0.7% mai puţine accidente şi s-a estimat o reducere de 1.5-2% a numărului total de accidente.
În 1998  în urma unui studiu condus de Vincent&Coren s-a constatat o creştere a accidentelor cu 11% în următoarele 2 săptămâni la finalul orei de vară (în America de Nord şi UK, dar nu şi în Suedia, Finlanda).
În 2009  Barnes&Wagner au concluzionat că în lunea post trecere la ora de vară, muncitorii dorm cu aproximativ 40 min mai puţin şi au loc accidente de muncă mai frecvente.
Un studiu realizat în 2015 (Doleac et al) spune că este posibil ca trecerea la ora de vară, deci o zi “extinsă”, să reducă crimele, jafurile, agresiunile sexuale deoarece se află mai puţine potenţiale victime pe străzi după apus.
Conform unei analize conduse de Robb & Barnes în 2018, ora de vară este asociat cu mai multe accidente rutiere care se reduc pe parcursul primei săptămâni.

Recomandări

Efectele trecerii la ora de iarnă!

Ora de vară: studii asupra impactului orei de vară

Rachel N. Carey şi Kiran M. Sarma au realizat o analiză complexă a 24 de studii derulate între 1973 şi 2012 cu privire la impactul orei de vară asupra coliziunilor din trafic, analizând: impactul schimbării orei asupra riscului de accidente rutiere, evaluarea ricului de accident printre utilizatorii de drumuri în funcţie de oră, variaţiile perioadelor de timp în jurul tranziţiilor la schimbarea orei, gama de abordări analitice şi statistice.

Impactul pe termen scurt nu a putut fi evaluat, din cauza datelor inconsistente.: 3 din 16 studii spuneau că s-au redus coliziunile, 6 din 16 studii spuneau că ora de vară a dus la o creştere a coliziunilor, iar 7 din 16 studii nu găsiseră nicio modificare. Creşterea era atribuită disturbării somnului .

La studierea impactului pe termen lung 11 din12 studii au raportat o reducere a accidentelor, injuriilor, fatalităţilor pe timpul orei de vară,  magnitudinea efectului pare să fie mică, accidentele creşteau numeric dimineaţa, dar per total s-a concluzionat că beneficiile depăşesc dezavantajele. S-a constatat că:beneficiile sunt mai mari la pietoni şi ciclişti (care au mai multe coliziuni pe întuneric), la nivel de întreg an, trecerea la ora de vară reduce fatalităţile în rândul pietonilor seara cu o părime, dar le creşte pe cele matinale cu o treime, pentru că activitatea pietonilor este mai intensă seara, reducerea totală este de 13%.

Ora de vară: efecte asupra sănătăţii

Analiza mai multor studii a ajuns la următoarele concluzii.
În 2017, un studiu condus de Hansen et al spune că s-a observant o creştere cu 11 % a incidenţei episoadelor depresive la tranziţiei de la ora de vară către ST standard time.
Sipila et al spun în 2016 că există un risc crescut de AVC în primele 2 zile după schimbarea orei, dar nu la nivel de întreaga săptămână .
Mai multe studii derulate între 2008 şi 2014 atestă o creştere cu 10 % de infarct miocardic în lunea de după trecerea la ora de vară, dar fără o creştere per total a infarcturilor (Sandhu et al 2014, Jiddou et al 2013,  Handwerk 2013, Janszcy and Jung 2008).
Alte studii remarcă scăderea eficienţei somnului (Lahti et al 2009), faptul că efectele adaptative la noul ritm circadian pot fi severe şi pot dura săptămâni (Valdez et al 2003, Kantermann et al 2007) şi că pierderea unei ore de somn la schimbarea din primăvară pare să afecteze durata somnului pe întreaga săptămână (Harrison 2013).
Un studiu din American Economic Journal: Applied Economics  publicat în 2017 apreciază că trecerea la ora de vară cauzează peste 30 de decese costând anual societatea 275 milioane USD prin creşterea deprivarii de somn.
O medie de 27 de minute de somn pierdute pe noapte de către adolescenţi post-trecere la ora de vară duce la un timp mai lung de reacţie şi creşterea somnolenţei diurne (Medina et al. 2015).
Un studu din 2009 remarca o somnolenţă marcată după trecerea la ora de vară timp de 3 săptămâni, mai mare la elevii mai vârstnici şi cei care învaţă mai ales seara.
S-a mai observat că judecatorii afectaţi de deprivarea de somn secundară trecerii la ora de vară dau sentinţe mai lungi (Kyoungmin et al 2017), dar că există o frecvenţă mai mare a avorturilor în primavara când trecerea la ora de vară urmează inseminarii (24,3%) (Lui et al 2017).

În concluzie, motivul economisirii de energie nu este sustenabil, trecerea la ora de vară este probabil benefică pt economie, dar nu pentru buzunarul personal (mai mult consum), efectul pe termen scurt al orei de vară asupra siguranţei rutiere este mic, negativ sau pozitiv în funcţie de momentul din an şi din zi, efectul pe termen lung al orei de vară asupra siguranţei rutiere pare fi pozitiv mai ales pentru pietoni şi biciclişti, dar poate fi atribuit altor factori decât lumina.
Ora de vară induce probleme legate de sănătate: tulbură somnul şi ritmul circadian, creşte riscul de evenimente ischemice şi epidoade depressive!

Ora de vară: cum te poţi pregăti

Începeţi să dormiti mai devreme cu câteva zile inainte!
Evitaţi aţipelile în timpul zilei.
Luaţi un mic dejun sănătos şi fresh.
Evitaţi cafeina câteva ore înainte de culcare.
Expuneţi-vă mai mult la lumina soarelui dimineaţa.
Faceţi sport şi alte chestii care vă plac!