Crizele de fiere te lovesc când ţi-e lumea mai dragă, în cazul de faţă, după o masă copioasă cu alimente bogate în grăsimi animale, dar şi vegetale – da, şi ciocolata poate declanşa o criză de fiere!
Dacă mai cinsteşti la finalul mesei şi un pahar cu alcool, durerea sub coaste, în partea dreaptă, greaţa, balonarea şi vărsăturile îţi sunt aproape garantate.
Dar de ce unele persoane pot mânca mult fără să aibă nicio problemă, în vreme ce altele se confruntă cu simptome precum cele descrise mai sus?
Ne explică dr. Alecse Valerian Diţoiu, medic primar gastroenterologie-hepatologie, într-un interviu exclusiv pentru CSID.
CSÎD: Care sunt simptomele prin care putem recunoaşte o criză de fiere?
Dr. Diţoiu AV: Proasta funcţionare a fierii poate să dea numeroase simptome, printre care şi durere. Dacă alte simptome nu prea sperie, durerea sperie bolnavul, indiferent unde este localizată.
Durerea de fiere poate fi lentă, sâcâitoare, prelungită sau repetată, dar suportabilă. Însă poate apărea şi în crize puternice, numite în termeni medicali colici biliare.
Bolnavul are durere în dreapta, sub coaste, care poate să meargă în spate sub omoplatul drept, însoţită eventual de greaţă, vărsături alimentare sau bilioase, transpiraţii, balonare şi uneori de febră şi icter, urina fiind colorată portocaliu.
De obicei însă, o boală de fiere nu se manifestă prin crize. În aceste situaţii, bolnavul are jenă ocazional sub coaste în partea dreaptă, greaţă, sensibilitate la anumite alimente sau mirosuri, iar pe acest fond apar uneori crizele de fiere propriu-zise, care pot fi diferite ca intensitate, durată şi evoluţie, după care bolnavul trece la starea lui obişnuită anterioară crizei.
Interesant de menţionat este că aceeaşi persoană poate suporta anumite alimente care în alte condiţii îi pot declanşa o criză de fiere şi că unii bolnavi suportă unele dintre alimentele care teoretic le-ar putea declanşa o criză de fiere, dar îi pot deranja alte alimente teoretic inofensive.
Criza clasică de fiere este descrisă în cărţile de medicină ca o durere ce apare de obicei noaptea, la câteva ore după consumul de alimente ce stimulează excesiv contracţia colecistului (maioneză, frişcă, ciocolată, ouă, vinete, grăsimi animale, smântână, prăjeli etc.) şi se consumă şi alcool.
CSÎD: Sunt afectate mai des femeile de această problemă?
Dr. Diţoiu AV: Crizele de fiere apar relativ frecvent mai ales la femei (cam 75% dintre bolnavii pe care îi văd cu probleme biliare sunt femei), hormonii feminini favorizând acest lucru, ca şi sarcinile. De obicei, o criză de fiere apare în litiaza biliară, dar şi atunci când colecistul nu funcţionează cum trebuie în anumite situaţii, în aceste cazuri ecografia fiind absolut normală.
CSÎD: Care sunt categoriile de persoane predispuse la apariţia crizelor de fiere?
Dr. Diţoiu AV: Cel mai frecvent, o criză de fiere apare la o persoană cu colecistul predispus la o astfel de situaţie (litiază biliară sau dischinezie biliară), dacă colecistul se contractă puternic.
Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când mâncăm grăsimi animale (carne de porc, slănină, untură, unt, smântână simplă sau în diferite preparate, lapte gras, gălbenuş în diferite preparate), dar şi grăsimile vegetale pot stimula evacuarea colecistului, aşa cum se întâmplă când mâncăm ciocolată, salate cu ulei, alune sau seminţe.
Consumul de alcool asociat alimentaţiei menţionate anterior poate stimula de asemenea contracţia colecistului şi poate face să apară o criză de colecist.
CSÎD: Cum pot fi prevenite crizele de fiere?
Dr. Diţoiu AV: Deoarece criza de fiere apare când bolnavul consumă alimentele care nu îi convin colecistului, important într-o criză de fiere este regimul alimentar.
Pentru prevenirea apariţiei crizei trebuie evitate alimentele care o pot declanşa, iar în timpul crizei trebuie evitat orice aliment cu excepţia ceaiului şi apei.
Se poate consuma în caz de sete ceai de muşeţel sau gălbenele, dar trebuie evitate ceaiurile care clasic sunt folosite pentru stimularea contracţiei colecisului leneş, deoarece în criza de fiere colecistul este de obicei prea contractat şi ar trebui relaxat.
CSÎD: În ce constă tratamentul medical al crizelor de fiere?
Dr. Diţoiu AV: Pentru relaxarea colecistului în criză pot fi utile medicamentele antispastice obişnuite sau cele cu nitroglicerină. Rareori într-o criză de fiere este necesar tratamentul chirurgical de urgenţă, chiar dacă bolnavul respectiv are litiază biliară. De obicei se începe un tratament cu medicamente, iar dacă criza dispare complet, operaţia nu este necesară.
Am văzut mii de bolnavi care au avut una-două crize de fiere în viaţă şi nu au fost operaţi, probabil nu se vor opera niciodată de colecist. Colecistul are un rol important în digestia alimentelor, iar scoaterea lui prin operaţie este urmat de simptome neplăcute în jumătate din cazuri, simptome câte ţin de obicei mai mulţi ani.
După ce criza trece, bolnavul îşi reia alimentaţia progresiv şi ar fi bine să mai mănânce ocazional şi cantităţi mici din alimentele care stimulează contracţia fierii, deoarece un colecist care nu se evacuează are risc mai mare să facă pietre.
CSÎD: Când ar trebui să se adreseze medicului o persoană care prezintă simptome dintre cele descrise mai sus?
Dr. Diţoiu AV: De obicei, medicii recomandă ca atunci când eşti bolnav să… mergi la medic. Acest lucru este valabil şi în criza de fiere, dar în viaţa reală nu se întâmplă aşa.
Dacă persoana respectivă a mai avut astfel de crize, ştie ce diagnostic are şi ştie evoluţia crizelor, ia măsurile pe care le cunoaşte, de obicei cu rezultate bune. Uneori însă, criză nu seamănă cu cele anterioare şi atunci trebuie mers la medic.
CSÎD: Ce complicaţii pot apărea dacă lăsăm problema netratată?
Dr. Diţoiu AV: Dacă în bolile de fiere cu evoluţie lentă trebuie mers la medicul gastroenterolog sau hepatolog pentru un diagnostic clar şi un tratament şi regim alimentar personalizate, în criza de fiere bolnavul trebuie să meargă la orice medic, preferabil la un spital, atunci când criza se prelungeşte, se însoţeşte de febră, transpiraţii, icter, urină colorată, dificultăţi în respiraţie.
Aceste simptome pot să arate că a apărut o complicaţie, cel mai frecvent fiind icterul mecanic, dar uneori crizele de fiere se pot complica cu pancreatită acută, colecistită (infecţia fierii), iar ficatul poate fi afectat prin imposibilitatea eliminării bilei în intestin. Tocmai din cauza acestor complicaţii posibile, este bine ca o criză de fiere să nu se trateze de către bolnav, ci de către medic.