Răceala şi gripa: diferențe

Deşi la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă. Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii, iar pacientul poate lua din timp măsurile corecte de combatere şi diminuare a simptomelor.
  • Publicat:
Răceala şi gripa: diferențe

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă.

Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii, iar pacientul poate lua din timp măsurile corecte de combatere şi diminuare a simptomelor.

Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.

De foarte multe ori, tusea, strănutul sau durerile în gât nu ne pot indica decisiv dacă este vorba despre o gripă sau despre o simplă răceală. Totuşi, principalele simptome care fac diferenţa între cele două afecţiuni sunt:

  • În cazul răcelii – aceasta debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.
  • În cazul gripei – debutul este brusc şi violent. Febra, de 39-40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezentă şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastrointestinale.

În afară de contextul simptomatologic, diferenţele dintre cele două tipuri de afecţiuni se extind şi la circumstanţele exterioare organismului:

Răceala şi gripa sunt provocate de factori distincţi – astfel, răceala este cel mai adesea determinată de rinovirusuri, care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii.

– Perioada anului în care ne aflăm – de obicei, răceala poate fi contractată pe tot parcursul anului, în special vara. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie-februarie, deoarece sistemul imunitar este sensibil în sezonul rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Deşi tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă,  toate  tipurile de terapie trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.

Astfel de produse naturiste sunt cele pe bază de ulei de eucalipt, rădăcină de lemn dulce şi ulei de mentol, substanţe care au acţiune puternic curativă pentru toate afecţiunile asociate căilor respiratorii – bronşite, faringite, laringite, sinuzite, astm bronşic sau pneumonii – şi care au în componenţă ingrediente naturale cu acţiune specifică:

  • uleiul de eucalipt are efect antiinflamator, antimicrobian, analgezic şi de stimulare a sistemului imunitar;
  • rădăcina de lemn dulce are acţiune expectorantă, antispastică şi antiinflamatoare;
  • uleiul de mentol  este eficient pentru creşterea anticorpilor din organism şi ajută la combaterea infecţiilor, reduce febra, are efect antispatic, antiinflamator şi de calmare a tusei.

Acţiunea sinergică a acestor componente naturale asigură fluidizarea secreţiilor bronhice, diminuarea inflamaţiei, sprijină expectoraţia, calmează accesele puternice de tuse şi întăreşte sistemul imunitar în faţa complicaţiilor asociate maladiilor respiratorii.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult