Tusea care durează mai mult de o lună poate fi semnul bolii de reflux. Care sunt factorii de risc și cum se tratează această afecțiune

Dacă ai o tuse cronică, ce nu cedează chiar şi după o lună, e foarte posibil să te confrunţi cu boala de reflux gastroesofagian. Această afecţiune apare în momentul în care acidul din stomac urcă înapoi în esofag. Acesta poate irita mucoasa esofagului. Simptomele apar rar la unii pacienţi, iar această boală începe să ridice probleme atunci când refluxul apare cel puţin de două ori pe săptămână.

Majoritatea pacienţilor pot gestiona disconfortul creat de boala de reflux prin modificarea stilului de viaţă. Pacienţii cu simptome puternice sau frecvente pot avea nevoie de tratament medicamentos sau de intervenţii chirurgicale pentru a uşurarea simptomatologiei.

Află mai jos care sunt cauzele şi simptomele bolii de reflux gastroesofagian, complicaţiile ce pot apărea, metodele de tratament, dar şi când este necesară intervenţia chirurgicală.

Recomandări

Sirop de ridiche neagră pentru tuse: beneficii şi indicaţii

Tratamente naturale pentru boala de reflux gastroesofagian

Cauzele şi factorii de risc ai bolii de reflux

Boală de reflux gastroesofagian este cauzată de refluxul acid. Când înghiţiţi, o bandă circulară de muşchi din jurul esofagului (sfincterul esofagian inferior) se relaxează şi deschide pentru a permite trecerea hranei şi lichidelor în stomac. Apoi sfincterul se închide din nou. Dacă sfincterul se relaxează anormal sau se slăbeşte, acidul din stomac poate urca înapoi în esofag. Această ascensiune constantă de acid irită mucoasa esofagiană, cauzând adesea inflamarea acesteia – esofagită.

Condiţiile care pot creşte riscul de boală de reflux gastroesofagian cuprind:

• Obezitatea
• Urcarea unei porţiuni a stomacului în torace (hernia hiatală)
• Sarcina
• Tulburări ale ţesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia
• Golirea întârziată a stomacului

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian

Manifestările bolii de reflux gastroesofagian includ:

• O senzaţie de arsură în piept (arsuri la stomac), de obicei după masă, senzaţie care se poate agrava pe timpul nopţii
• Dureri în piept
• Dificultate la înghiţire
• Regurgitarea alimentară

Dacă aveţi reflux acid în cursul nopţii, s-ar putea să aveţi şi:

• Tuse cronică
• Laringită
• Astm nou sau agravant
• Somnul întrerupt

Factorii care pot agrava refluxul includ:

• Fumatul
• Consumul unor cantităţi mari de alimente sau mâncatul în cursul nopţii
• Consumul anumitor alimente (declanşatoare) – alimentele grase sau prăjite
• Consumul anumitor băuturi, cum ar fi alcoolul sau cafeaua
• Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi aspirina

Complicaţii ale bolii de reflux netratate

În timp, inflamaţia cronică din esofag poate provoca:

• Îngustarea esofagului (strictura esofagiană). Deteriorarea esofagului inferior provocată de acidul gastric provoacă formarea de ţesut cicatricial. Apar astfel probleme la înghiţire.
• Ulceraţii la nivelul esofagului (ulcerul esofagian). Acestea pot sângera, provoca durere şi fac dificilă înghiţirea.
• Modificări precanceroase ale esofagului (esofag Barrett). Prejudiciile provocate de boala de reflux gastroesofagian pot determina modificări ale ţesuturilor ce alcătuiesc esofagul. Aceste modificări cresc riscul apariţiei cancerului de esofag.

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

Este posibil ca medicul să vă recomande să încercaţi mai întâi modificările stilului de viaţă şi medicamentele fără prescripţie medicală. Dacă nu vă simţiţi uşurat în câteva săptămâni, medicul poate recomanda medicamente pe bază de prescripţie medicală sau chiar intervenţii chirurgicale.

Antiacidele care neutralizează acidul gastric

Antiacidele, pot oferi o uşurare a simptomatologiei. Însă doar antiacidele nu vindecă un esofag inflamat şi deteriorat de acidul gastric. Utilizarea excesivă a unor antiacide poate provoca efecte secundare, cum ar fi diareea sau, uneori, afecţiuni renale.

Medicamente pentru reducerea producţiei de acid gastric

Aceste medicamente – cunoscute că blocante ale receptorilor H-2 – includ cimetidină, famotidină, nizatidină şi ranitidină. Blocantele receptorilor H-2 nu acţionează la fel de repede ca antiacidele, dar oferă o bună atenuare a simptomelor şi scad producţia de acid din stomac până la 12 ore.

Medicamente care blochează producţia de acid şi vindecă esofagul

Aceste medicamente – cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni – sunt blocanţi mai puternici ai acidului decât blocanţii receptorilor H-2 şi permit ca ţesutul esofagian deteriorat să se vindece. Inhibitorii pompei de protoni includ lansoprazol, esomeprazol şi omeprazol.

Când este indicată operaţia în boala de reflux gastroesofagian

Atunci când diagnosticul de reflux gastroesofagian este confirmat obiectiv, terapia chirurgicală trebuie luată în considerare la persoanele care:

• au eşuat în managementul medical al bolii (control inadecvat al simptomelor, regurgitare severă necontrolată prin suprimarea acidă, sau efecte secundare ale medicamentelor)
• optează pentru o intervenţie chirurgicală, în ciuda managementului medical de succes (datorită considerentelor privind calitatea vieţii, necesităţii de a lua mereu medicamente, a cheltuielilor cu medicamentele etc.)
• au complicaţii ale bolii de reflux (de exemplu, esofagul Barrett, strictura peptică)
• au manifestări extraesofagiene ale refluxului gastroesofagian (astm, răguşeală, tuşe, durere toracică, aspiraţie)

Intervenţia pentru refluxul gastroesofagian este preferabil să fie realizată pe cale laparoscopică.

Avantajele tehnicii laparoscopice în boala de reflux

Avantajele pentru un abord laparoscopic în boala de reflux sunt de obicei:

• reducerea semnificativă a durerii postoperatorii
• o şedere în spital mai scurtă comparativ cu tehnicile clasice
• o reinserţie socioprofesională mai rapidă
• rezultate cosmetice foarte bune şi pacienţi mai mulţumiţi

După tratamentul chirurgical laparoscopic, la 5-10 ani, 90% dintre cei operaţi laparoscopic de reflux gastroesofagian sunt consideraţi satisfăcuţi.