Duşuri fierbinţi, gătit, călcat – sunt activităţi obişnuite pe care toţi le facem, dar ale căror consecinţe se răsfrâng, sub forma umidităţii crescute, asupra sănătăţii noastre. Nu mai puţin de 12 litri de apă, sub formă de vapori, sunt produşi zilnic prin astfel de activităţi.
Dacă nu luăm măsuri, mucegaiul îşi face rapid apariţia, la fel şi problemele de sănătate: alergii, crize de astm şi eczeme.
Află mai jos care sunt valorile normale ale umidităţii, cum îţi poţi da seama că aerul din locuinţă nu este optim şi ce soluţii există!
Umiditatea reprezintă cantitatea de vapori de apă din aer şi variază în funcţie de temperatura din locuinţă comparativ cu cea de afară. Umiditatea aerului din casă este crescută în special în timpul iernii, când temperatura din interior este crescută şi cea de afară este redusă, dar şi din cauza producerii de abur în urma duşurilor, gătitului şi călcatului.
În această perioadă, ventilaţia şi circulaţia aerului sunt reduse, din cauză că geamurile stau mai mult închise, iar asta duce la creşterea nivelului umidităţii. Totodată, diferenţa mare de temperatură dintre interior şi exterior duce la un continuu condens pe geamuri şi pereţi.
Cum îţi dai seama că în căminul tău aerul este prea umed? Simplu: observi că pe geamuri este mai tot timpul prezent condensul, transpiri abundent, dar ai permanent o senzaţie de frig, iar unele afecţiuni respiratorii sunt mai persistente.
De asemenea, aerul umed din locuinţă creşte riscul de apariţie a mucegaiului. Acesta îţi distruge pereţii şi conferă un miros neplăcut încăperii, dar este extrem de periculos şi pentru sănătate.
Studiile arată că expunerea pe termen lung la sporii de mucegai creşte riscul de alergii şi astm (în special în cazul copiilor sau persoanelor cu un sistem imunitar slăbit), dar duce şi la dureri de cap frecvente, oboseală sau lipsă de concentrare.
Mucegaiul şi acarienii, consecinţe ale umidităţii crescute din casă, sunt alergeni extrem de periculoşi şi pot declanşa crize de astm sau rinită, susţine dr. Michael Ruff, medic alergolog.
De asemenea, folosirea frecventă a soluţiilor de îndepărtare a mucegaiului poate duce la creşterea concentraţiei de compuşi volatili organici în locuinţă, care sunt extrem de toxici şi pot provoca disconfort şi iritaţii la nivelul căilor respiratorii, erupţii cutanate şi uscarea sau înroşirea ochilor.
Specialiştii recomandă ca în locuinţa noastră să păstrăm un nivel al umidităţii între 30 şi 60%.
Măsurarea precisă a umidităţii aerului se realizează cu ajutorul unui higrometru sau umidometru.
Există mai multe metode prin care ne putem încadra în valorile normale ale umidităţii, beneficiind astfel de aer curat şi ţinând la distanţă pericolele menţionate mai sus.
Iată 10 soluţii pentru a controla excesul de umiditate:
1) foloseşte vopsele şi soluţii antiigrasie şi antiumezeală pentru pereţi;
2) cumpără un dezumidificator – acest aparat oferă o absorbţie ridicată a umidităţii din aer şi neutralizează eficient mirosurile neplăcute din locuinţă;
3) nu usca rufele în casă;
4) când găteşti, pune capac pe oală;
5) achiziţionează-ţi o hotă şi plaseaz-o deasupra aragazului;
6) aeriseşte bine baia după ce faci duş;
7) aeriseşte în fiecare dimineaţă camera în care ai dormit (lasă geamul deschis cel puţin 15 minute);
8) lasă deschise uşile camerelor din locuinţă, pentru a permite aerului să circule;
9) plasează în locuinţă diverse plante care absorb excesul de umiditate, cum ar fi iedera, feriga, crinul păcii, palmierul pitic sau Tillandsia;
10) renunţă la covoarele masive, deoarece atrag umezeala, praful şi acarienii.
Iată cât de important este să acorzi atenţie gradului de umiditate din locuinţă şi ce soluţii ai la îndemână pentru a preîntâmpina neplăcerile cauzate de umiditatea excesivă.
Află mai multe pe www.stopumiditatii.ro!