Reacţiile alergice la alimente sunt în creştere la adulţi, dar medicii nu ştiu de ce. Ce se ştie sigur este că îţi poţi da seama dacă ai o alergie alimentară sau suferi de altceva şi că există lucruri pe care le poţi face pentru a gestiona situaţia.
Aproape jumătate dintre adulţii cu alergii alimentare au experimentat-o pentru prima oară în cursul maturităţii, o creştere de 44% din 2004, potrivit unui studiu prezentat la cea mai recentă conferinţă anuală ACAAI. Studiile corelate arată că adulţii au, cel mai frecvent, prima reacţie la vârsta de 30 de ani. În mijlocul acestui vârf de alergii la adulţi, medicii se confruntă, de asemenea, cu o problemă separată: un aflux de persoane care cred în mod incorect că au alergii alimentare.
Deşi devin tot mai frecvente, alergiile alimentare încă afectează doar 4% dintre adulţi, la nivel mondial. Dar aproape 30% dintre oameni cred că le au – dintre care mulţi nu au văzut niciodată un medic pentru a fi testaţi. Ei se simt rău după ce mănâncă ceva, presupun că este o alergie şi pur şi simplu intenţionează să evite alimentul pe care îl consideră vinovat.
Gândeşte-te la alergiile alimentare ca la un caz de eroare de identificare: ele apar atunci când sistemul imunitar – răspunzând ca şi când proteinele dintr-un anumit produs alimentar sunt dăunătoare – produce anticorpi numiţi imunoglobulină E pentru a apăra împotriva „invadatorilor”, în piele, plămâni şi în tractul gastrointestinal. Dacă vei continua să consumi alimentul responsabil pentru alergie, celulele eliberează histamina chimică, care declanşează simptome cum ar fi mâncărimi la nivelul pielii, respiraţia şuierătoare şi vărsăturile repetate, pentru a încerca să elimine alergenul. Cea mai gravă formă de manifestare a unei alergii este şocul anafilactic, o reacţie severă care provoacă blocarea căilor respiratorii şi scăderea drastică a tensiunii arteriale, iar fără tratament imediat, poate cauza moartea.
În ceea ce priveşte motivul pentru care alergiile la adulţi sunt în general în creştere, răspunsul probabil că nu este simplu. Cu toate acestea, experţii suspectează că aceste trei lucruri pot juca un rol:
Lipsa de expunere
Dacă o persoană nu intră în contact cu alergenii precum nuci şi peşti în timpul copilăriei, acest lucru poate duce la apariţia alergiilor mai târziu în viaţă.
Deficitul de vitamina D
Astăzi, aproape 70% dintre adulţi nu produc suficientă vitamină D, care joacă un rol important în funcţionarea sistemului imunitar. Studiile efectuate la copii şi adolescenţi au demonstrat o asociere între nivelurile scăzute ale vitaminei D şi creşterea sensibilităţii la alergii.
Bacteriile care nu mai funcţionează
Cercetările recente sugerează că şi schimbările în structura florei intestinale pot fi, de asemenea, responsabile. Nivelurile de bacterii bune şi rele din intestin pot fi modificate de antibiotice şi produse antibacteriene – şi posibil chiar de obiceiuri alimentare – şi care ar putea duce la alergii alimentare. Studiile preliminare efectuate pe animale arată că aportul ridicat de fibre ar putea stimula bacteriile intestinale bune care ajută sistemul imunitar să reziste la alergii.
Foto: 123rf.com