Anticoncepţionalele: riscuri şi complicaţii

Anticoncepţionalele pot împiedica apariţia unei sarcini nedorite în proporţie de 99%, acesta fiind probabil cel mai mare avantaj. Pilulele se pot lua timp de 5 ani fără pauză, apoi se opresc pentru 6 luni sau un an. Dacă sunt dese, pauzele de administrare pot produce dereglări hormonale.

Alte avantaje ale anticoncepţionalelor includ:

• reducerea durerilor menstruale şi reglarea cicului, reducerea pierderilor de sânge din timpul menstruaţiei;
• reducerea simptomelor asociate sindromului premenstrual;
• eliminarea durerilor din timpul ovulaţiei;
• reducerea semnificativă a riscului de cancer endometrial, ovarian şi colorectal, precum şi riscul de a dezvolta afecţiuni benigne ale sânului;
• reducerea frecvenţei chisturilor ovariene, ameliorarea acneei etc;

Recomandări

Iei anticoncepţionale? Ai cu 50% mai multe şanse să suferi de o boală cumplită!

Legătura dintre anticoncepţionale şi depresie (studiu)

Anticoncepţionalele: dezavantaje

„Atunci când nu sunt administrate corect (mai ales la începutul tratamentului, unele persoane vor avea tendinţa să nu le ia cu o regularitate strictă, să mai omită o zi, uneori chiar două concomitent etc.), eficienţa acestora scade, asigurând o protecţie de aproximativ 95% – 97% (oricum,  destul de ridicată).

Anticoncepţionalele pot determină şi o serie de simptome neplăcute, precum senzaţia de vomă, cefalee, tensiune şi dureri mamare, creştere în greutate, în special pe parcursul primelor cicluri de administrare sau în cazul unei administrări neregulate’’. precizează Ana Maria Năstase, medic primar obstetrică-ginecologie, pentru Ce se întâmplă, doctore?

Un alt dezvantaj, probabil cel mai important, în comparaţie cu alte metode contraceptive, pilulele nu asigură protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. De asemenea, unele femei acuză scăderea libidoului.

„În unele cazuri, pot apărea şi complicaţii precum hipertensiunea arterială, tromboembolism venos, accident vascular cerebral, infarct miocardic etc.

De aceea, este nevoie ca anticoncepţionalele să fie prescrise de un medic, în urma unei consultaţii şi anamneze atente, uneori fiind necesare şi anumite investigaţii paraclinice. De asemenea, este important de ştiut că în perioada administrării pilulelor contraceptive sunt necesare controale regulate la medicul ginecolog şi investigaţii, inclusiv analize de sânge. Deci, mare atenţie, anticoncepţionalele nu trebuie administrate după ureche sau după sfatul unei prietene, deoarece implică riscuri şi pot determina complicaţii severe”, susţine medicul ginecolog Ana Maria Năstase.

Anticoncepţionalele de ultimă generaţie sunt sigure pentru organism atâta timp cât sunt administrate corect şi la recomandarea specialistului.

Tipuri de anticoncepţionale

Anticoncepţionalele pot fi de mai multe tipuri. „Acestea pot varia în funcţie de excipienţii adăugaţi în pilule, dar şi de concentraţiile de substanţe de bază, de anticoncepţional sau de hormon sexual. Astfel, în funcţie de raportul dintre estrogen (estradiol) şi progesteron, există trei categorii de anticoncepţionale: cele la o valoare de sub 20 μg estradiol = micro, sub 30 μg – mini sau 50 μg – normo-dozare. În funcţie de această proporţie estrogen/progesteron, există anticoncepţionale monofazice, bifazice sau trifazice.

În mare parte, pilulele contraceptive cele mai folosite sunt monofazice.  Asta înseamnă că o cantitate de estrogen şi de progesteron este egală pe toată durata celor 21 de zile de administrare, însă, după această perioadă de 21 de zile, trebuie făcută o pauză de 7 zile.

Pilula bifazică este similară celei monofazice, în sensul că este administrată tot 21 de zile, cu o pauză de 7 zile, însă concentraţia de estrogen şi progesteron nu mai este echivalentă, ci cantitatea de progesteron este crescută în capsulele ce trebuie administrate după ziua 7.

Pilula trifazică este mai dificil de administrat, întrucât concentraţia sau raportul de estrogen şi progesteron va varia pe parcursul celor 21 de zile de administrare, împărţindu-se în 3 categorii separate. Pe măsură ce se trece de la pilula monofazică la cea bifazică sau trifazică, colorizarea pilulelor este diferită. Pilulele sunt numerotate, asta pentru a se evita orice confuzie, deoarece în cazul celor bifazice sau trifazice este imperios necesar să se respecte ordinea de administrare a pilulelor’’, adaugă medicul ginecolog Ana Maria Năstase.

Anticoncepţionalele: când nu e indicat să le luăm

Pilulele contraceptive nu se recomandă în cazul femeilor de peste 35 de ani care fumează, celor cu istoric de afecţiuni hepatice, cardiovasculare, cancer uterin sau mamar, probleme cu tensiunea arterială, cu migrene frecvente, cu probleme de coagulare a sângelui, tromoboză venoasă, hipercolesterolomie etc.

Anticoncepţionalele: schimbările ce apar în corpul nostru după ce renunţăm la ele

Printre cele mai frecvente schimbări resimţite de organism după renunţarea la pilulele contraceptive se numără:

• dereglări ale ciclului menstrual, care se pot întinde pe câteva luni;
• revenirea simptomelor sindromului premenstrual, precum şi simptomelor mai puternice din timpul menstruaţiei, dacă acestea erau prezente încă de dinainte de administrarea anticoncepţionalelor (menstruaţie mai abundentă, dureri menstruale mai mari etc.);
• secreţii vaginale abundente;
• revenirea anumitor probleme dermatologice, precum acneea, care se poate ameliora pe perioada administrării pilulelor contraceptive;
• creşterea libidoului etc.

Unul dintre avantajele oferite de anticoncepţionale, care se menţine şi după renunţarea la acestea, este riscul mai mic de a dezvolta cancer endometrial.

Îngraşă anticoncepţionalele?

Anticoncepţionalele nu îngraşă. „Pot produce o retenţie tranzitorie de apă (1-2 kg), în primele 3-4 luni, care apoi se remite”.

Anticoncepţionale: ce analize facem înainte de a le lua

Înainte de a începe un tratament cu anticoncepţionale orale sau alte tipuri de contraceptive hormonale, este necesară realizarea unui set de analize medicale. „În primul rând, trebuie efectuate teste de coagulare a sângelui, întrucât în cazul femeilor care întâmpină aceste probleme există riscul ca anticoncepţionalele să crească riscul de tromboze.

De asemenea, trebuie testat metabolismul lipidic. Dacă femeia are un nivel crescut de colesterol sau trigliceride ar trebui să folosească mai degrabă metode contraceptive fără conţinut hormonal. De asemenea, este nevoie şi de evaluarea altor factori de risc, chiar dacă analizele arată o stare de sănătate bună: antecedentele familiale de cancer la sân sau tromboze.

Ba mai mult, este bine să se realizeze şi un profil hormonal, înainte de prescripţia anticoncepţionalelor, pentru ca medicul să poate prescrie anticoncepţionale cu un nivel potrivit de hormoni. Dacă apar sângerări în timpul administrării, este posibil ca nivelul hormonal al respectivelor pilule să fie mai mic decât nivelul hormonal anterior al femeii, prin urmare trebuie administrare contraceptive mai puternice’’, mai spune Dr. Ana Maria Năstase.

Anticoncepţionalele şi atacul cerebral

Migrenele şi contracepţia hormonală combinată sunt factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. „Migrena cu aură creşte riscul de accident vascular cerebral de aproximativ 2-3 ori. Acesta este crescut şi în cazul utilizării contraceptivelor orale combinate. Riscul este dependent de doza de etinil estradiol. Cele cu un conţinut mare de estrogen (peste 50 micrograme de etinil estradiol) se asociază cu un risc mai mare.

Contraceptivele orale actuale cu conţinut scăzut de etinilestradiol, inelul transvaginal şi plasturele transdermal sunt considerate mai sigure, dar nu total lipsite de risc. Deoarece aceste riscuri se cumulează, se recomandă evitarea contracepţiei hormonale combinate la persoanele care prezinta episoade de migrenă cu aură (acestea pot beneficia de o formă progesteronică de contracepţie hormonală)’’, susţine specialistul.

Femeile nefumătoare, sănătoase, care se află la vârste fertile, au un risc scăzut de accident vascular cerebral. Migrena fără aură nu creşte riscul de accident vascular cerebral, aşadar cele care suferă de această formă de migrenă şi au sub 35 de ani pot folosi contracepţia hormonală combinată, conform sfaturilor date de medicul ginecolog.

Contracepţia pe termen lung- riscuri şi beneficii

Administrarea pe termen lung a anticoncepţionalelor orale poate fi legată de apariţia unor probleme, dar acest lucru se întâmplă într-un număr mic de cazuri, mai ales atunci când când acestea nu au fost prescrise în urma unui consult. O perioadă îndelungată de administrare a anticoncepţionalelor poate avea efecte nedorite şi asupra fertilităţii. De aceea, acestea trebuie să fie administrate corect şi nu în dozaj prea mare sau pentru o perioadă continuă. „Este necesar să fie efectuate acele pauze totale, deoarece anticoncepţionalele au o concentraţie mare de hormoni care vor inhiba activitatea fizologică a organelor sexuale feminine, iar acestea nu îşi vor mai putea relua activitatea în mod fiziologic imediat după oprirea pilulelor”.

Anticoncepţionalele sunt contraindicate femeilor însărcinate. De aceea, o eventuală sarcină trebuie exclusă înaintea începerii tratamentului cu pilule. Expunerea fătului la conţinutul hormonal al anticoncepţionalelor ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării acestuia.