Apa de la robinet versus apa îmbuteliată – care e mai sănătoasă?

Apa de la robinet, filtrată, este prima recomandare pentru consumul şi hidratarea zilnică atât a copiilor, cât şi a adulţilor. Aceasta asigură conţinutul minerale necesar organismului, fără să producă dezechilibre gastrice, renale sau de altă natură, printr-un aport nepotrivit de elemente.

Apa simplă, curată, rămâne opţiunea generală de hidratare corectă. Ce ne facem însă cu prejudecăţile legate de apa de la robinet?

Pentru a afla adevărul din spatele acestor mituri legate de apă, a fost lansată campania „Filtrează apa de mituri”, o iniţiativă care îşi propune să informeze publicul asupra prejudecăţilor privind apa şi să aducă un plus de conţinut utile despre aceasta. De asemenea, campania urmăreşte să reabiliteze consumul de apă din reţea şi filtrarea sa, ca ecou al sugestiilor făcute de corpul medical.

Recomandări

Cât de sănătoasă e apa pe care o bei?

Dr. MENCI: “Apa se mănâncă, nu se bea!”

Prin urmare, să filtrăm apa de mituri şi să judecăm în egală măsură jumătatea plină şi goală a paharului:

• Apa minerală este cea mai sănătoasă apă

“Apa minerală, plată sau carbogazoasă, este o apă microbiologic pură. În general, apa minerala are un conţinut ridicat de minerale care nu se recomandă pentru un consum zilnic, asadar apele minerale nu trebuie considerate chiar produse miraculoase. Echilibrul este cheia in orice!” spune FLAVIA MANOLE, nutriţionist.

De asemenea, “organismul copiilor mici nu este pregătit pentru metabolizarea unui conţinut ridicat de săruri şi oligoelemente. Astfel că, în cazul lor se recomandă o apă slab mineralizată”, completează Prof. Dr. Dan Dumitraşcu, Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

• Puritatea apei este dată de nivelul de nitraţi

Potrivit biochimistului Silvia Enculescu, “conţinutul de nitraţi reprezintă doar o mică parte din totalul de componente care dau indicaţia corectă despre calitatea şi siguranţa apei. Alături de aceştia se mai regăsesc alte elemente fizice, chimice şi microbiologice care sunt controlate şi definesc obligatoriu, din punct de vedere legal, caracterul de apă potabilă, bună pentru consum. În total, peste 40 de parametri sunt analizaţi, printre cei mai importanţi fiind turbiditatea, pH-ul, conductivitatea, nitraţii, nitriţii, amoniacul, metalele, cantitatea de săruri dizolvate în apă sau cantitatea de calciu şi magneziu”.

• Cea mai curată apă se obţine prin osmoză

Complet GREŞIT! Filtrarea prin osmoză elimină din apă absolut tot conţinutul chimic, inclusiv cel de minerale, necesar pentru buna hidratare şi funcţionare a corpului. Astfel, apa obţinută prin osmoză inversă este pură din punct de vedere chimic, însă nu are nicio valoare nutriţională, nu este potabilă şi este contraindicată consumului uman.
O astfel de apă nu mai are calciu, magneziu şi alte săruri minerale şi, odată ajunsă în corp şi consumată pe termen lung, se va iniţia un proces extrem de dăunător de demineralizare cu potenţiale efecte negative asupra sistemului osos şi cardiovascular.

• Apa alcalină păstrează echilibrul organismului

Pentru a fi siguri că ne hidratăm organismul într-un mod eficient trebuie să ştim că apa pe care o consumăm trebuie să aibă un pH uşor alcalin, pentru menţinerea echilibrului acido-bazic.

“Nu trebuie omis faptul că apa trebuie să conţină minerale importante precum calciu, magneziu, zinc, fosfor, potasiu, iod, sodiu, clor, fluor pentru menţinerea echilibrului mineral. Altfel, o apă care este lipsită de toţi aceşti nutrienţi importanţi nu va ajuta la rehidratarea organismului, aceasta nu va pătrunde în celulă ci, dimpotrivă, poate avea efecte nefaste pentru sănătatea umană”, afirmă FLAVIA MANOLE, nutriţionist.

Filtrarea creşte siguranţa apei şi îi redă caracteristicile native

Apa din reţelele oraşelor se distribuie în stare potabilă, însă se poate contamina pe traseu, din cauza stării necorespunzătoare a conductelor din reţelele de distribuţie. O soluţie eficientă pentru a avea în mod constant o apă curată şi sigură pentru băut şi gătit sunt sistemele de filtrare.

“Apa de la robinet, deşi potabilă la intrarea în reţeaua de distribuţie, se poate contamina cu elemente nesigure pe parcurs până la consumator, cum ar fi sedimente, paraziţi sau metale. Filtrele elimină sau reduc conţinutul de plumb, clorul şi alţi compuşi, solvenţii şi pesticidele sau impurităţile precum nisipul sau rugina, dar şi posibilii paraziţi. Totodată, se obţine o apă fără miros, care îşi redobândeşte gustul nativ”, a completat Silvia Enculescu, Safety Manager La Fântâna.