Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cel puţin unul din doi vârstnici este afectat de cataractă. Cataracta este parte a procesului natural de îmbătrânire şi presupune o opacifiere a cristalinului natural. Afecţiunea poate să apară după vârsta de 40 de ani, prevalenţa crescând odată cu vârsta.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cataracta este principala cauză de orbire la nivel mondial (51% din cazuri). Cataracta are impact major asupra calităţii vieţii pacienţilor, siguranţei şi independenţei personale. Riscul de fractură de şold creşte cu 24% pentru pacienţii cu cataractă, de altfel studiul arătând că 31% dintre pacienţii care erau programaţi pentru operaţia de cataractă au suferit căderi în perioada dinaintea operaţiei. Aproximativ 50% dintre pacienţi renunţă la condus, pentru a evita accidentele. De asemenea, cataracta este frecvent asociată cu depresia.
Potrivit unui studiu realizat recent în 12 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, 2 din 3 români de peste 60 de ani nu ştiu nimic sau au foarte puţine informaţii despre cataractă. Aşadar, este nevoie de mai multă informare corectă despre afecţiunile oculare.
Toate aceste informaţii le-am aflat de curând la conferinţa organizată de Societatea Română de Cataractă şi Chirurgie Refractivă, împreună cu Societatea Română de Oftalmologie cu ocazia lansării campaniei „Vezi diferenţa!”.
Persoanele intervievate în studiu menţionat mai sus, care nu se operaseră de cataractă, au spus că vederea înceţoşată este principalul simptom al afecţiunii (79%). Alte simptome sunt recunoscute într-o proporţie mai mică (dificultatea de a vedea noaptea, culori şterse sau cu o nuanţă gălbuie, dureri oculare şi vedere dublă), între 10% şi 20% dintre respondenţi identificându-le.
În ceea ce priveşte vizitele medicale, aproape 70% dintre respondenţii din România nu se duc la control o dată pe an, aşa cum e recomandat. Mai mult de 30% se duc doar în cazul în care apar probleme.
Singura modalitate prin care se înlătură cataracta şi se revine la o vedere clară este prin operaţie, o procedură obişnuită şi frecventă care, în general, durează mai puţin de 30 de minute.
Potrivit studiului, 80% dintre respondenţi ştiu că operaţia este un tratament posibil. Procente foarte mici menţionează şi alte opţiuni (picături pentru ochi, vitamine, schimbarea ochelarilor).
93% dintre respondenţi confirmă că ar aloca mai mulţi bani pentru operaţia de cataractă, corectând astfel şi alte probleme ale vederii – astigmatismul şi prezbiopia.
Toţi pacienţii apreciază că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii după operaţia de cataractă. La studiu au participat şi persoane care s-au operat de cataractă. 68% dintre pacienţi au spus că discuţia cu medicul specialist i-a ajutat să ia decizia de a se opera. Pentru aproape 70% dintre persoanele operate intervievate, timpul de aşteptare pentru a fi operate a fost de maximum 3 luni.
Doar 14% din totalul respondenţilor au fost îngrijoraţi înainte de operaţie, fiindu-le frică de operaţie sau nefiind îndeajuns de informaţi.
După operaţie, toţi pacienţii apreciază că li s-a îmbunătăţit calitatea vieţii. 88% dintre pacienţi au apreciat că şi-au revenit foarte repede după operaţie.
Anual, în ţară se fac aproximativ 94.000 operaţii de cataractă, dintre care aproape 50 de mii în clinicile private. În România există 75 de spitale cu departament de oftalmologie şi 86 de clinici private cu bloc operator de oftalmologie şi sunt înregistraţi 1.200 de medici oftalmologi dintre care 260 sunt chirurgi.
Pentru realizarea intervenţiei, casele de asigurări alocă fonduri, valoarea compensată a acestor cristaline fiind de 284 de lei în limita fondurilor disponibile, indiferent de tipul acestuia. În clinicile private costul operaţiei este cuprins între 1.500 şi 5.500 lei.
În UE, anual, sunt realizate 4,2 milioane de operaţii de cataractă, aceasta fiind cea mai frecventă intervenţie chirurgicală.
În acest moment, există cristaline artificiale cu diferite caracteristici:
Cristalinele pentru corectarea astigmatismului se numesc cristaline torice, compensează imperfecţiunile de curbură a corneei, permiţând razelor luminii a se focaliza pe retină. Acest lucru înseamnă că persoana operată cu un cristalin toric, chiar dacă a purtat ochelari, va avea mult mai puţină nevoie de ei sau deloc.
Cristalinele trifocale oferă, după operaţie, vedere clară la apropiere, distanţă intermediară şi la depărtare, oferind independenţă faţă de ochelari. 96% din pacienţii operaţi cu cristaline trifocale nu au mai avut nevoie de ochelari de vedere.
Dacă aveţi mai mult de 60 ani şi aveţi diferite simptome ale cataractei, precum o vedere înceţoşată sau dificultăţi de a vedea noaptea, este important să consultaţi un medic oftalmolog. Nu aşteptaţi până când nu veţi mai putea face anumite lucruri din cauza vederii! Cu cât identificaţi mai devreme cauza disconfortului, cu atât mai repede poate fi găsită soluţia.