Sindromul respirator acut sever (SARS) este o boală contagioasă relativ recent descoperită. A apărut la sfârşitul lui 2002 printre locuitorii Asiei, Americii de Nord şi Europei. Au fost raportate 8,098 de cazuri, în peste 20 de ţări, iar 774 de oameni au decedat.
La sfârşitul lui 2019, o tulpină de coronavirus îşi face apariţia în oraşul Wuhan, China. În ianuarie 2020 primeşte denumirea de 2019-nCoV şi are 80% din simptomele semnalate şi în cazul sindromului respirator sever acut.
SRAS este cauzat de un virus care, la momentul declanşării epidemiei, nu era cunoscut, dar a fost identificat în familia Coronavirus, care determina de obicei afecţiuni ale căilor respiratorii superioare – fie banale, de tipul guturaiului sau răcelilor -până la pneumonii sau alte infecţii respiratorii fatale.
Acest virus este cunoscut sub denumirea de SRAS-CoV. Primul caz a fost semnalat în China, iar în martie 2003, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat virusul o ameninţare globală. Infecţia se transmite de la animale la om, prin intermediul pisicii indoneziene, câinelui raton, marmotei cu dinţii mici – considerate delicatese în bucătăria chinezească.
În iulie 2003, epidemia era deja sub control, dar în 2004 a urmat o nouă curbă ascendentă a îmbolnăvirilor şi au fost voci care au susţinut că această revenire ar fi fost cauzată de o tulpină a acestui virus scăpat de sub control dintr-un laborator de cercetare.
La sfârşitul lui 2019, o tulpină de coronavirus îşi face apariţia în oraşul Wuhan, China. În ianuarie 2020 primeşte denumirea de 2019-nCoV şi are 80% din simptomele semnalate şi în cazul sindromului respirator sever acut. Deşi, iniţial, s-a speculat că ar fi de origine animală – provenind de la şerpii sau liliecii consumaţi în bucătăria asiatică – în acest moment, originea sa nu este clară, dar este cert că este un virus extrem de contagios.
Ca majoritatea infecţiilor respiratorii, SARS este transmisa în primul rând prin contactul cu saliva sau picăturile de saliva provenite de la persoane bolnave. SARS nu se poate transmite prin aer, dar distanţa mai mica de 1 m, îngrijirea sau împărţirea locuinţei cu o persoană bolnavă pot duce la contaminare.
Prin contactul direct cu persoanele infectate, cu manipularea obiectelor atinse de acestea, prin salivă, tuse, strănut, convieţuirea sau îngrijirea persoanelor bolnave.
SRAS se manifestă cu:
80% din simptomele SARS sunt comune şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus. Diferenţa o fac simptomele mult mai accentuate la nivelul căilor respiratorii superioare – secreţii nazale în exces, tuse, lăcrimat, dificultăţi respiratorii. Noul coronavirus este mult mai contagios, simptomele pot apărea până la 14 zile de la incubaţie, perioadă în care, deşi boala nu se manifestă, alţi oameni pot fi contaminaţi. Se recomandă izolarea pe toată perioada bolii şi încă 10 zile de dispariţia simptomelor.
În cazul apariţiei dificultăţilor de respiraţie, se recomandă spitalizarea şi izolarea pacienţilor. În momentul de faţă nu există un tratament specific, dar se folosesc combinaţii de medicamente: corticosteroizi şi antivirale, care să crească gradul de oxigenare a sângelui.
Riscul de mortalitate prin SRAS depinde de vârsta persoanei afectate, cel mai crescut risc este la persoanele peste 65 de ani si cei cu boli cronice, ca diabet si boli cardiace.
Din decembrie 2019 şi până acum au fost raportate 80 de decese, toţi pacienţii suferind pneumonii severe. Din cauza debutului târziu al simptomelor, virusul este extrem de contagios, diagnosticarea se face prin excludere şi până la izolarea efectivă a pacientului, alte până la 10 persoane ar putea fi şi ele infectate.
La apariţia primelor îmbolnăviri se credea că doar persoanele vulnerabile – vârstnicii peste 65 de ani, femeile gravide, pacienţii cu boli cronice – sunt expuse riscului. Recent însă, rata îmbolnăvirilor a cuprins şi persoane cu vârste de 40 de ani.
Igiena personală rămâne, ca în cazul majorităţii infecţiilor respiratorii, factorul principal. Alte metode de prevenţie sunt:
Echipele de cercetători testează în prezent obţinerea unui vaccin împotriva SARS; acesta ar putea fi disponibil în câţiva ani.
În acelaşi timp, la nivel mondial se lucrează în echipe reunite pentru a depista originea noului coronavirus, pentru a putea împiedica răspândirea.