Ce efecte are nicotina asupra organismului

Planta Nicotiana tabacum a fost cultivată prima dată în anii 6000 î.Hr. şi, încă de pe atunci, oamenii obişnuiesc să usuce frunzele şi să le fumeze ori să le mestece. Tutunul era considerat pe vremuri un remediu pentru ciuma bubonică, însă efectele sale nocive au fost descoperite în anii 1600, când medicii au făcut o legătură între diferite tipuri de cancer şi această plantă. În tutun există mii de substanţe chimice, iar aici nu le includem şi pe cele adăugate de producător, dar una singură este cea care aduce satisfacţie şi dă dependenţă fumătorilor – nicotina.

Aproximativ 5% din compoziţia plantei de tutun este reprezentată de nicotină, un alcaloid lichid care, în contact cu aerul capătă o culoare gălbuie. Alcaloizii sunt compuşi organici alcătuiţi din carbon, hidrogen, nitrogen şi oxigen, combinaţie care are efecte dezastruoase asupra sănătăţii. 

Cum acţionează nicotina asupra fumătorilor

La doar 10 secunde după primul fum, nicotina este absorbită prin piele şi prin mucoasele de la nivelul nasului, gurii şi plămânilor, ajungând în fluxul sanguin, care ajunge până la creier. Nicotina stimulează glandele suprarenale care produc epinefrină, un hormon şi neurotransmiţător cunoscut sub denumirea de adrenalină. Acest proces duce la creşterea presiunii sângelui şi la accelerarea bătăilor inimii, ca urmare a constricţiei vaselor de sânge.

Recomandări

Nicotina provoacă fericire doar pentru că fumătorii cred în ea

10 alimente care elimină nicotina din organism

De asemenea, nicotina stimulează producţia de dopamină, un neurotransmiţător inhibitor care ajută la controlarea centrilor de recompensă şi plăcere ai creierului. Inhalarea nicotinei face posibile aceste schimbări imediate datorită micilor săculeţi numiţi alveole, care căptuşesc mucoasa plămânilor.

Nicotina poate fi absorbită în organism şi prin intermediul tractului gastrointestinal sau al pielii – aşa funcţionează plasturii sau guma de mestecat cu nicotină.

Odată ajunsă în organism, nicotina este descompusă în proporţie de 80% de enzimele din ficat şi transformată în cotinină.
De asemenea, este metabolizată şi de plămâni, care o transformă în cotinină şi alţi compuşi care sunt, în final, eliminaţi prin urină, salivă sau chiar prin păr.

De ce dă dependenţă nicotina?

Fumătorii pun pe seama nicotinei efectul imediat de relaxare, de calm şi chiar de eliminare a durerii, dar, în realitate, această substanţă face exact invers. În loc să te relaxeze, nicotina, de fapt, creşte nivelul stresului. Este un paradox, pe care studiile ştiinţifice îl motivează prin faptul că ritualul în sine, deci fumatul, are efect relaxant, nu nicotina.

Epinefrina activează sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la accelerarea respiraţiei, creşterea ritmului cardiac şi ridicarea tensiunii arteriale.

De asemenea, nicotina poate duce la rezistenţă sau sensibilitate la insulină, precum şi la dezvoltarea sindromului metabolic, care creşte riscul de hiperglicemie sau hipoglicemie, diabet de tip 2 şi afecţiuni cardiovasculare.
Nu în ultimul rând, nicotina afectează hormonii tiroidieni, pe cei pituitari, sexuali şi suprarenali.

Mulţi fumători spun că vor să se lase de acest viciu, dar mai bine de 85% dintre ei se reapucă de fumat în doar o săptămână, arată statisticile National institute on Drug Abuse.

Renunţarea la fumat, deci şi la nicotină, poate duce la diverse efecte adverse, cum ar fi sevrajul cuazat de dependenţa de nicotină, apetit exagerat, insomnie sau alte tulburări de somn, probleme gastrointestinale şi schimbări de dispoziţie (anxietate, furie, frustrare, depresie, iritabilitate, nelinişte), potrivit specialiştilor de la Mayo Clinic.

Consilierea psihologică şi terapia de înlocuire a nicotinei sunt principalele arme cu care poţi învinge acest viciu. Psihologul te va ajuta să îţi reeduci obiceiurile, astfel încât să nu le mai asociezi cu fumatul (de exemplu, fumatul în maşină, la cafea etc.), iar terapia de înlocuire a nicotinei presupune eliminarea ţigărilor sau a tutunului de mestecat cu produse care conţin nicotină, dar în cantităţi mult mai mici, astfel încât să faci faţă mai uşor sevrajului (plasturi, gumă de mestecat, inhalator, pastile etc.).

Efectul nicotinei asupra creierului

Fiecare neurotransmiţător din creier are anumiţi receptori, iar nicotina se întâmplă să imite acţiunea acetilcolinei, esenţială în procesul de învăţare şi memorare. Nicotina se răspândeşte necontrolat la nivel cerebral, ceea ce creşte producţia de acetilcolină, aspect care poate părea benefic la prima vedere, dar care duce la diverse tulburări.

Această hiperproducţie de acetilcolină are efecte similare cu cele produse de droguri precum cocaina, astfel că nevoia de nicotină va fi din ce în ce mai accentuată. 

De asemenea, creierul secretă mai multe endorfine ca urmare a prezenţei nicotinei, iar acestea au efect analgezic, similar morfinei. Altfel spus, endorfinele creează o stare de euforie, şi tocmai acesta este motivul pentru care fumătorii spun că se simt mai bine după ce trag din ţigară.

Efectele nicotinei asupra sănătăţii

Nu nicotina este neapărat cea care ne îmbolnăveşte, ci alte mii de substanţe chimice din ţigară, care se depun pe organe şi cauzează tot felul de probleme de sănătate.

În fiecare an, aproape 6 milioane de fumători mor din cauza acestui viciu sau a bolilor asociate acestuia. Mai mult decât atât, 600.000 de persoane care nu fumează se îmbolnăvesc din cauza expunerii la fumul de ţigară.

Statisticile arată că una din 10 persoane fumătoare se îmbolnăveşte de cancer de plămâni.

În tutun există cel puţin 250 de compuşi toxici cu potenţial cancerigen. Pneumonia, emfizemul pulmonar, infecţiile respiratorii, bolile de inimă, cataracta, cancerul oral, de laringe, faringe, esofag, de stomac, de pancreas, de rinichi, de plămâni şi leucemia sunt doar câteva dintre consecinţele fumatului.

Riscul de cancer este dublu  în cazul fumătorilor. De asemenea, fumătorii au risc mult mai mare de parodontoză, diabet, infertilitate, complicaţii în sarcină, îmbătrânire prematură. În medie, fumătorii trăiesc mai puţin cu 10 ani decât nefumătorii.

Cu toate acestea, există peste un milliard de fumători la nivel mondial, ceea ce presupune un cost enorm pentru sistemul de sănătate, dar şi pierderi de vieţi omeneşti care ar putea fi prevenite.