Antiinflamatoarele: ce reacții adverse pot avea când le iei frecvent

Aşa cum sugerează şi denumirea, antiinflamatoarele nesteroidiene au rolul de a reduce inflamaţia şi nu au în compoziţie steroizi. Aceste medicamente funcţionează prin reducerea producţiei de prostaglandine, substanţe chimice care favorizează inflamaţia, durerea şi febra. În acelaşi timp, unele prostaglandine protejează mucoasa stomacului şi a intestinelor împotriva efectelor nocive ale acidului gastric, favorizează coagularea sângelui prin activarea trombocitelor şi menţin buna funcţionare a rinichilor.

Enzimele care duc la eliberarea de prostaglandine sunt numite ciclooxigenaze (COX), iar acestea sunt de două tipuri: COX1 şi COX2. Ambele enzime produc prostaglandine care favorizează inflamaţia, însă numai COX1 activează plachetele şi protejează stomacul. Antiinflamatoarele nesteroidiene blochează aceste enzime COX şi reduc producţia de prostaglandine.

Prin urmare, inflamaţia, febra şi durerea sunt ameliorate, dar este redusă şi producţia de COX1, care poate avea drept consecinţă diverse probleme, precum ulcere sau risc de sângerare.

Recomandări

Scapă de durere fără pastile!

Jumătate dintre părinţii români tratează durerea şi febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei lor (STUDIU)

Pentru ce sunt recomandate antiinflamatoarele nesteroidiene

Medicamentele antiinflamatoare sunt indicate în tratamentul afecţiunilor care cauzează inflamaţie, durere uşoară până la moderată şi febră. Acestea includ:

• Dureri de cap
• Tuse şi răceală
• Leziuni sportive
• Artrită
• Crampe menstruale

Aspirina este unul dintre aceste medicamente antiinflamatoare nesteroidiene şi este utilizată în ultimii ani pentru prevenirea infarctului şi a atacurilor cerebrale la persoanele cu grad ridicat de risc. Cu toate acestea, este asociată cu afecţiuni ale stomacului şi tulburări intestinale.

Posibile efecte adverse ale antiinflamatoarelor

Printre reacţiile adverse ale acestor medicamente, luate pe termen lung şi în doze mari, amintim:

• Vărsături
• Senzaţie de greaţă
• Constipaţie
• Diaree
• Lipsa poftei de mâncare
• Dureri de cap
• Ameţeli
• Iritaţii
• Senzaţie de sete şi gură uscată
• Umflarea mâinilor sau a picioarelor
• Ulcere
• Sângerări
• Insuficienţă renală
• Insuficienţă hepatică
• Reacţii alergice (în special la pacienţii care suferă de astm)
• Respiraţie îngreunată

De ce nu e bine să mănânci sare când iei antiinflamatoare steroidiene

Dacă luaţi antiinflamatoare pe bază de cortizon (steroidiene) trebuie să evitaţi cât se poate de mult consumul de sare şi zahăr pe parcursul tratamentului. Sarea creşte riscul apariţiei edemelor, iar zahărul poate cauza fluctuaţii glicemice periculoase.

Studiile arată că antiinflamatoarele administrate copiilor sau adolescenţilor care suferă de varicelă sau gripă pot creşte riscul de sindrom Reye, o afecţiune gravă a ficatului. Din acest motiv, aspirina nu trebuie administrată acestor categorii de persoane.

Luate pe termen lung, antiiflamatoarele (cu excepţia aspirinei) pot creşte riscul de infarct şi accident vascular, mai ales la pacienţii care sunt deja diagnosticaţi cu o afecţiune cardiovasculară, de regulă vârstnicii.

De asemenea, antiinflamatoarele nu trebue luate în paralel cu medicamentele destinate reducerii tensiunii arteriale, deoarece pot interfera cu acţiunea acestora, ducând chiar la toxicitate.

Aşadar, nu luaţi medicamente la întâmplare, respectaţi întotdeauna doza recomandată pe prospect şi cereţi sfatul unui medic dacă vă confruntaţi des cu dureri sau febră. Astfel de simptome pot ascunde diverse afecţiuni mult mai grave, iar antiinflamatoarele nu fac decât să întârzie diagnosticul corect şi tratamentul corespunzător!