Ce se întâmplă în creier în cazul unui accident vascular cerebral şi cum poate fi ajutată o persoană care prezintă semne de AVC? – dr. Radu Mihăilescu, neurolog explică

Am aflat informaţii preţioase despre accidentul vascular cerebral şi măsurile de prim ajutor de la dr. Radu Mihăilescu, medic neurolog primar în cadrul Spitalului Clinic Colentina din Bucureşti.

CSÎD: Ce se întâmplă în creier în timpul unui accident vascular cerebral (AVC)?
Dr. Radu Mihăilescu: Fie un vas de sânge este blocat – în accidentele ischemice, fie un vas de sânge se sparge – în cele hemoragice. Privarea celulelor nervoase de oxigen şi inflamaţia rezultată în urma acestor fenomene fac ca funcţiile deservite de celulele respective să nu mai poată fi îndeplinite. Astfel, de exemplu, dacă un AVC are loc în zona din creier care controleaza limbajul, persoana afectată va avea o tulburare de vorbire.

Persoanele în vârstă sunt mai predispuse pentru AVC

CSÎD: Sunt bărbaţii mai predispuşi acestui tip de boală?
Dr. Radu Mihăilescu: Un pic. Dar depinde şi de grupa de vârstă – la vârstele foarte înaintate, de exemplu, predomină femeile, la care, de altfel, şi mortalitatea este un pic mai mare. Mi se pare mai important de reţinut că boala poate afecta pe oricine.

Recomandări

Dr. Mihaela Andreescu, hematolog: ”Mutaţii genetice, infecţii dar şi fumatul sau coloranţi de păr pot cauza…

În primii 5 ani de la AVC riscul de recidivă este crescut

CSÎD: Ce risc de recidivă are AVC? Pacientul poate supravieţui şi după un al doilea episod?
Dr. Radu Mihăilescu: Riscul de AVC creşte semnificativ odată ce acesta a avut deja loc odată, menţinându-se ridicat în primii 5 ani (şi cel mai ridicat în primele 3-12 luni). Statistic, riscul acesta este undeva între 6-13% în primul an şi până la 25% în primii 5 ani. Cum mie îmi place – şi mi se pare de altfel şi mai constructiv – să pun accent pe partea optimistă a situaţiei, aş spune că, pe de o parte, ar trebui să reducem la minimum riscul producerii unui prim AVC (prin evitarea sau controlul factorilor de risc) şi că, pe de altă parte, 80% din următoarele AVC sunt posibil de prevenit printr-un stil de viaţă şi printr-o medicaţie adecvate.
Cât priveşte supravieţuirea… pacientul poate supravieţui şi după un al zecelea episod, dar sigur că riscurile devin tot mai mari. Şi cum AVC atrage riscul nu doar de deces, ci şi de sechele, contează mult ca pacienţii să aibă cât mai puţine asemenea evenimente pentru a fi cât mai puţin invalidaţi.

CSÎD: Ce semne vizibile apar atunci când are loc un AVC?

Dr. Radu Mihăilescu: Semnele apar brusc, cele mai frecvente fiind asimetria facială – gura sau o jumătate de faţă mai căzută într-o parte, o slăbiciune musculară la nivelul unui membru sau al unei jumătăţi de corp, tulburarea de vorbire – fie că e vorba de exprimare, fie de înţelegere sau ambele, sau doar de pronunţie – pacientul nu mai poate articula corect cuvintele, tulburarea de echilibru sau de mers, vederea dublă, lipsa vederii la un ochi sau la ambii, lipsa vederii într-o parte a câmpului vizual, vertijul intens, starea confuzională, tulburările de coordonare.

Apelul la 112 se impune de urgenţă în cazul accidentului vascular cerebral

CSÎD: Cum poate fi ajutată o persoană care are aceste semne?
Dr. Radu Mihăilescu: Cel mai bun ajutor cu putinţă: să se sune imediat la 112 şi să se menţioneze probabilitatea unui accident vascular! Trebuie notată ora la care s-au instalat simptomele sau ora la care a fost văzută victima în stare bună ultima dată, medicamentele pe care le ia, bolile de care suferă. Până la sosirea ambulanţei, persoana respectivă trebuie liniştită, verificată periodic şi încurajată să stea întinsă, preferabil pe o parte, cu capul uşor ridicat. Nu îi daţi să bea apă sau să mănânce, întrucât se poate îneca. Nu îi daţi nici un medicament! În cazuri particulare, dacă AVC se complică cu un stop cardiorespirator, aceia (şi DOAR aceia) care au cunoştinţe de resuscitare e de dorit să le aplice.

CSÎD: Dacă persoana este singură acasă şi recunoaşte semnele unui AVC, ce poate face pentru a-şi salva viaţa?
Dr. Radu Mihăilescu: Să sune imediat la 112 şi să anunţe că probabil a făcut un AVC, apoi să aştepte liniştită sosirea ambulanţei, preferabil întinsă, fără să bea sau să mănânce. Să nu conducă singură la spital. La sosirea echipajului medical, să le indice unde are documentele medicale şi medicamentele de uz curent, pentru a le duce odată cu ea la spital. Nu există nici o altă măsură eficientă pe care să o poata lua în lipsa unor investigaţii medicale. Este absolut incredibil cât de mulţi oameni rămân paralizaţi pentru că au aşteptat ore sau chiar zile întregi crezând că “poate le trece” sau aşteptând vreo rudă să îi ducă cu maşina la spital.

Ce tip de alimentaţie este recomandat 

CSÎD: Ce dietă este recomandată atât post AVC, dar şi preventiv?
Dr. Radu Mihăilescu: O dietă bogată în fructe, legume, fibre, fără excese de sare, dulciuri şi grăsimi saturate. Mâncaţi multe fructe şi legume, de tipuri şi culori diferite. Alegeţi preferabil cereale integrale. Mâncaţi cel puţin o porţie de peşte pe săptămână. Evitaţi grăsimile – alimentele prăjite, untul, margarina, smântâna, brânzeturile grase şi carnea grasă, snack-urile, biscuiţii. Evitaţi excesul de dulciuri, inclusiv cele din băuturile răcoritoare. Excesul de sare duce la valori crescute ale tensiunii arteriale, aceasta din urmă fiind un factor de risc major pentru bolile cardio- şi cerebrovasculare sau pentru cele renale şi oculare – există desigur şi alte moduri mai sănătoase de a condimenta o mâncare şi fără îndoială, cu timpul, oricine se va obişnui cu gustul unei mâncări mai puţin sărate. Beţi multe lichide. Evitaţi alcoolul, sau în cel mai rău caz, consumaţi-l în cantităţi moderate. Pentru aceia mulţi care cred că berea nu e alcool – este şi ea! Pentru aceia mulţi care cred că vinul, dacă e de casă, e chiar medicament – nu este! Pentru aceia mulţi care cred că un păhărel de ţuică zilnic nu e prea mult, ei bine, depinde dacă e într-adevăr un păhărel sau o carafă şi dacă păhărelul nu e doar deschizătorul de drumuri pentru alte multe băuturi. Şi desigur, pentru indicaţii mai precise sau pentru prescrierea unui regim de scădere în greutate, consultaţi un nutriţionist. Şi aici mă refer la o consultaţie faţă în faţă, nu la regimurile magice prescrise în reviste, o consultaţie cu un nutriţionist cu studii reale în domeniu, nu cu un impostor cu studii pe internet.