Dacă simţi nevoia să mergi mereu la toaletă pentru a urina, nu este neapărat un lucru rău, mai ales dacă bei foarte multă apă. Dar când se poate spune că eliminăm o cantitate prea mare de urină? Ei bine, nu există o limită, fiecare individ are metabolism unic, iar dieta şi stilul de viaţă joacă un rol important.
Se consideră că urinatul des şi frecvent devine o problemă atunci când ne afectează stilul de viaţă – trebuie să ne trezim des noaptea, să pierdem timp preţios la muncă sau să ne scuzăm când ieşim în oraş pentru a merge la toaletă.
Dacă ţi se întâmplă acest lucru, ia în considerare că organsimul tău ar putea semnala astfel că există o problemă de sănătate de care nu eşti conştientă încă.
Iată câteva afecţiuni care ar putea sta la baza nevoii frecvente de a urina!
Constipaţia
Aparent, constipaţia nu are nimic de-a face cu procesul de urinare, însă, în realitate, există o legătură strânsă între acestea. Rectul se află în vecinătatea vezicii urinare, aşa că „împart” multe terminaţii nervoase, explică specialiştii de la Clinica Mayo. Materiile fecale compacte şi tari din rect pot pune o presiune mare pe vezica urinară. Drept urmare, dacă eşti constipată, te vei confrunta şi cu drumuri frecvente la toaletă, pentru a urina.
Anxietatea
Stresul este un factor care poate creşte cantitatea de urină şi frecvenţa nevoii de a urina. Există două căi prin care anxietatea poate influenţa micţiunea, susţin psihologii de la Clinica Calm: pe de o parte, nevoia de a urina apare atunci când suntem foarte speriaţi de ceva, iar pe de altă parte, această senzaţie apare din cauza stresului la care suntem supuşi zilnic, fără a consuma neapărat lichide în exces.
O posibilă explicaţie ar putea fi că muşchii se contractă atunci când suntem anxioşi, iar aceştia pun presiune pe vezica urinară. Cantitatea de urină nu este atât de mare în situaţii de acest gen, dar frecvenţa este mult mai mare, de unde şi impresia că eliminăm mai mult.
Diabetul
În cazul în care ai diabet, pancreasul nu este capabil să proceseze corespunzător cantitatea de zahăr din sânge. Acumularea de glucoză din sânge „extrage” lichidele din ţesuturi şi te face să bei mai multă apă. Rezultatul? Îţi vei potoli setea cu multă apă şi vei urina mai des şi în cantităţi mari.
Infecţiile
Infecţia tractului urinar poate determina urinarea frecventă, dar şi mirosul neplăcut al urinei şi senzaţia de arsură la urinare. De asemenea, infecţiile urinare pot duce la modificarea culorii urinei (urină închisă la culoare), uneori existând şi firicele de sânge.
Pietre la rinichi
Excesul de minerale din vezică se pot transforma în mici pietricele, aşa-numitele pietre la rinichi. Atunci când aceste formaţiuni cresc în dimensiune, vezica este supusă unei presiuni mari şi astfel apare nevoie urgentă de a urina. Alte simptome ale prezenţei pietrelor la rinichi sunt: dificultăţi la urinare şi senzaţia de golire incompletă, arsură la urinare, urină tulbure, închisă la culoare sau cu sânge.
Alimente iuţi sau acide
Unele persoane prezintă o sensibilitate la anumite alimente, precum cele foarte condimentate sau acide (portocale, lămâi, roşii etc.), care irită mucoasa vezicii urinare şi duce la nevoia frecventă de a urina. De asemenea, specialiştii recomandă evitarea sau limitarea consumului de alcool, îndulcitori artificiali şi ciocolată dacă vă confruntaţi cu această problemă.
Frecvenţa urinării şi cantitatea de urină eliminată sunt importante pentru depistarea unor probleme de sănătate, dar la fel de multe indicii ne poate oferi şi culoarea urinei.
Urină spumoasă – consum excesiv de proteine
Urină galben-închis – semn al deshidratării
Urină verde – cauzată de coloranţii alimentari (în special albastrul) folosiţi în industria băuturilor pentru sportivi
Urină tulbure – o infecţie a vezicii urinare
Urină maro-închis – simptom al hepatitei sau al altor afecţiuni ale ficatului
Urină cu sânge – pietre la rinichi, infecţii ale vezicii urinare sau cancer
Iată mai jos un grafic cu posibilele afecţiuni de care ai putea suferi în funcţie de culoarea urinei eliminate!
Sursa foto: MedicalDaily.com