Cofeina – tot ce trebuie să ştii despre această substanţă!

Dacă ritualul tău din fiecare dimineaţă constă în savurarea unei căni de cafea sau de ceai pentru a-ţi obţine “necesarul” de cofeină care să te ţină activă întreaga zi, află că nu eşti singura. Cofeina este folosită de milioane de oameni, zi de zi, pentru obţinerea energiei şi îmbunătăţirea nivelului de concentrare.

Cofeina este cel mai consumat drog din lume. Deşi consumul moderat de cafea sau ceai este, în mod normal, sigur şi are o mulţime de beneficii pentru organism, cofeina este şi o sursă destul de sigură a anumitor probleme de sănătate.

Iată, deci, tot ce ar trebui să ştii despre această substanţă!

Recomandări

Cinci greşeli care agravează răceala şi gripa

Alergia la bradul de Crăciun – simptome, cauze, soluții

Ce este cofeina?

În Statele Unite, mai mult de 90% dintre adulţi consumă cofeină regulat, într-o cantitate de cel puţin 200 mg pe zi – adică mai mult de 400 de ml pe zi.

Cofeina este o substanţă amară, un alkaloid care face parte din familia de compuşi heterociclici, cunoscuţi şi sub numele de purine şi un membru al unui grup de substanţe care apar în mod natural, numite metilxantine. Se găseşte în cafea, ceai, nuci de cola, mate, guarana şi cacao.

Formula chimică a cofeinei este C₈H₁₀N₄O_{2 .}  Are o masă molecular de 194.19 grame, este solubilă în apă ţi mulţi alţi solvenţi organic şi are un punct de topire de 238°Celsius. În formă pură, cofeina apare sub formă de cristale albe şi poate fi preparată prin extracţia din surse natural sau prin sinteză, din acid uric.

Unde se găseşte cofeina?

Cofeina apare în mod natural în frunze, seminţe sau fructe a mai mult de 60 de specii de plante, printre care:

• Boabe de cafea – seminţe
• Frunze de ceai – frunze
• Nuci Kola – seminţe
• Boabe de cacao – seminţe
• Guarana – seminţe
• Yerba mate – frunze
• Yoco – coaja

Cofeina acţionează ca un pesticid natural pentru plante şi omoare insectele care încearcă să se hrănească cu plantele respective. Chimisul german Friedrich Ferdinand Runge a fost cel care a izolat prima moleculă, în anul 1819. Astăzi, cofeina artificială este deseori folosită la producţia de alimente, băuturi sau medicamente.

La ce se foloseşte cofeina?

FDA (Food and Drug Administration) susţine că această substanţă, cofeina, este şi un drog şi un aditiv alimentar. Cofeina este folosită şi în reţetele medicale ca un remediu pentru tratarea oboselii, somnolenţei şi ameliorarea anumitor dureri.

Atunci când este purificată, cofeina se transformă într-o pudră foarte amară. Se adaugă la anumite băuturi răcoritoare pentru a le oferi o notă amară plăcută. Cu toate acestea, cofeina este, de asemenea, considerată a fi o substanţă stimulentă care poate da dependenţă. În cazul oamenilor, cofeina stimulează sistemul nervos central, ritmul cardiac şi respiraţie, acţionând totodată ca un diuretic natural.

Există numeroase alimente în care se găseşte cofeina, cum ar fi:

• Cafeaua şi ceaiul
• Ciocolata
• Sucurile răcoritoare
• Băuturile pentru sportive
• Băuturile energizante

Cofeina face parte din grupul de medicamente numite SNC (stimulente nervoase centrale). În alimentele convenţionale, cofeina poate ajuta la restaurarea stării de vigilenţă atunci când apar stări neobişnuite de oboseală, slăbiciune sau somnolenţă. De reţinut este faptul că această substanţă ar trebui utilizată doar ocazional şi că nu trebuie folosită ca înlocuitor al somnului.

Sursele de cofeină în suplimentele alimentare includ:

• Capsule
• Tablete
• Pudre
• Shoturi de energie
• Băuturi enegizante

Cofeina mai este folosită şi în combinaţie cu ergotamina, ca tratament împotriva migrenelor şi a durerilor de cap, sau în combinaţie cu alte substanţe, cum ar fi aspirina şi acetaminophenul, pentru ameliorarea altor dureri. Cofeina ajută la creşterea efectivităţii a acestor medicamente.

Cofeina mai este folosită şi la:

• Tratarea problemelor de respiraţie în cazul copiilor născuţi premature
• Pentru tratamentul apneei apărute postoperator – probleme de respiraţie în cazul operaţiilor în rândul bebeluşilor
• În cazul tulburărilor psihice care necesită terapie cu electrosocuri (ECT)

Cofeina nu se găseşte doar în ceai, cafea şi ciocolata. Ea poate fi adăugată şi în alimente precum: guma de mestecat, jeleurile, apa îmbuteliată sau siropul.

Ca răspuns la tendinţa producătorilor de a eticheta anumite produse cu “cofeină adăugată”, FDA investighează siguranţa prezenţei de cofeină în alimente şi, în special, efectele pe care aceasta le poate avea asupra copiilor şi adolescenţilor.

Conţinutul de cofeină din anumite produse

Pentru adulţii sănătoşi, FDA a invocat consumul de cofeină de maxim 400 miligrame pe zi (aproximativ 4, 5 ceşti) – ca fiind o cantitate care nu este asociată cu efecte secundare sau negative.

FDA nu a stabilit şi o cantitate valabilă în cazul copiilor, dar Academia Americană de Pediatrie descurajează consumul de cofeină sau alte stimulente în cazul acestora.

Cantitatea de cofeină inclusă în unele produse alimentare şi băuturi frecvente este de aproximativ:

• Cafea preparată – 40-180 mg/230ml (cană)
• Cafea instant – 30-120 mg/cană
• Cafea decofeinizată – 3 până la 5 mg/cană
• Ceai preparat din frunze – 20-90 mg/cană
• Ceai instant – 28 mg/cană
• Băuturi răcoritoare care conţin cofeină – 36-90 mg/360 ml
• Cacao – 4 mg/cană
• Ciocolată amăruie – 25 mg/30 gr

Cum afectează cofeina organismul?

Indiferent dacă este consumată ca în alimente sau ca medicament, cofeina schimbă modul în care creierul şi corpul tău funcţionează şi contribuie la modificări ale modului în care te simţi şi te comporţi.

Cofeina este un stimulent al sistemului nervos central – care include creierul, şirea spinării şi alţii centri nervoşi din organism – şi produce un efect puternic în organism, cum ar fi reşterea temporară a energiei şi a stării de alertă. Cu toate acestea, cofeina poate să provoace şi:

• Fibrilaţii şi tremurături
• Tulburări ale somnului
• Bătăi rapide ale inimii
• Ritm cardiac neregulat
• Hipertensiune arterială
• Dureri de cap
• Nervozitate
• Ameţeală
• Deshidratare
• DEPENDENŢĂ

Odată ce a fost ingerată, cofeina ajunge în sânge în mai puţin de o oră şi rămâne acolo timp de cel puţin 3-4 ore. De asemenea, cofeina măreşte nivelul de acid din stomac, cauzând uneori dureri stomacale sau senzaţia de arsură. Cofeina este, totodată, şi un diuretic natural. “obligând” organismul să piardă mai multă apă – lucru care nu este benefic nici pentru hidratare, nici pentru sete.

Cum funcţionează cofeina?

Atunci când este administrată pe cale orală, cofeina este absorbită în sânge şi în ţesuturile organismului în aproximativ 45 de minute.

Adenozina este o substanţă chimică prezentă în toate celulele umane, care funcţionează în creier ca un neurotransmiţător inhibitor. Acest lucru înseamnă că adenozina poate acţiona ca un depresor al sistemului nervos central. În condiţii normale, adenozina provoacă somnul şi suprimă emoţiile prin încetinirea activităţii nervoase.

Pentru o celulă nervoasă, cofeina arată exact ca şi adenozina, însă provoacă efectul invers al acesteia, astfel că organismul va înceta să funcţioneze corect şi, în loc să intre în repaus, celulele se vor “reactiva”, lucru care poate să ducă la epuizare şi, în timp, la probleme grave de sănătate.

Efecte adverse ale cofeinei

Consumul de cofeină în exces (mai mult de 600 mg pe zi) poate să cauzeze numeroase efecte adverse, printre care:

• Insomnia
• Nervozitate
• Agitaţie
• Irascibilitate
• Dureri stomacale
• Diaree
• Ameţeală
• Greaţă
• Ritm cardiac neregulat
• Fibrilaţii muscular

Majoritatea adulţilor au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte. Cofeina poate să interfereze cu ciclul somnului (scade cantitatea de somn şi organizarea ciclurilor acestuia), iar insuficienţa de somn duce la epuizare şi grave tulburări de sănătate.

Cu toate acestea, efectele adverse se pot ameliora repede odată ce persoana în cauză revine la consumul moderat de cofeină.

Cofeina poate să interfereze şi cu anumite medicamente, cum ar fi anumite antibiotice sau suplimente din plante care pot să crească concentraţia de cofeină în sânge.

Efecte benefice ale cofeinei

Studiile au arătat că această substanţă extrem-de-consumată poate să aibă, într-adevăr, şi câteva efecte benefice.

Pierderea în greutate – conform opiniilor unor experţi, cofeina poate să ajute la scăderea în greutate sau să prevină îngrăşarea, dar nu există nici o dovadă concluzivă în acest sens. Există, totuşi, teorii conform cărora cofeina reduce pofta de mâncare şi stimulează termogeneza (una dintre metodele prin care organismul tău generează căldură şi energie în urma digestiei).

Eficienţa – Autoritatea de Siguranţă Alimentară din Europa susţine că un consum de 75g de cofeină poate să ajute la creşterea eficienţei, atenţiei şi îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale.

Sinuciderea – The World Journal of Biological Psychiatry a publicat un studiu a cărui concluzie a fost faptul că un consum regulat de cofeină este asociat cu un risc mai scăzut de suicid.

Memoria – Cercetătorii de la Johns Hopkins University sugerează că o doză zilnică de cofeină, consumată după o sesiune de învăţare, poate să ajute la îmbunătăţirea memoriei pe termen lung.

Infarct – în urma unui studiu, realizat în Suedia, 35670 de femei fără antecedente de boli cardiovasculare, dar care consumau o cană de cafea pe zi au fost “desemnate” ca având un risc mai scăzut de a suferi de un accident vascular cerebral, în comparaţie cu femeile care nu consumau cofeină. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că un consum scăzut sau inexistent de cafea a fost legat de un risc crescut de accident vascular cerebral.

Toleranţa la cofeină

Dacă o persoană consumă cofeină zilnic, organismul său nu va mai avea parte de “efectele benefice” ale acesteia şi nu vor mai simţi creşterea de energie. Acest lucru se numeşte toleranţă şi apare atunci când persoana în cauză consumă o cantitatea prea mare de cofeină.

Acest lucru se întâmplă atunci când receptorii de adenozină sunt blocaţi de moleculele de cofeină, iar dopamina (“substanţa fericirii”) funcţionează mai eficient. În timp, creierul creşte nivelul receptorilor de adenozină, pentru a compensa cofeina, acest lucru cauzând “toleranţa”.

Atunci când o persoană renunţă dintr-o dată la cofeină, creierul este “inundat” de adenozină şi nivelurile de dopamină scad drastic, cauzând un dezechilibru la nivelul creierului.

Anumite studii au arătat faptul că un consum excesiv de cofeină duce la dependenţă, iar atunci când o persoană renunţă dintr-o dată la consumul acesteia poate să sufere de simptome precum:

• Dureri de cap acute
• Insomnie
• Letargie
• Lipsă de concentrare
• Constipaţie
• Dureri muscular
• Stare temporară de depresie
• Simptome asemănătoare cu cele ale gripei
• Somnambulism