Constipaţia: diagnostic, complicaţii, dietă

Constipaţia este o tulburare funcţională sau organică, gastro-intestinală, caracterizată de evacuări rectale dificile, la intervale mai mari de 24 de ore (mai puţin de 3 pe săptămână), de scaune cu o consistenţă mai crescută, în cantitate mai redusă (sub 100-200g/zi) şi care poate apărea în orice moment al vieţii, de la nou-născut până la vârstnic. Frecvenţa constipaţiei creşte cu vârsta şi este mai des întâlnită la femei.

Uneori, percepţia noastră asupra constipaţiei poate fi greşită. Există persoane care consideră că sunt constipate chiar dacă au, de fapt, o activitate normală a tubului digestiv. „ Acest lucru apare din convingerea că ar trebui să aibă un scaun în fiecare zi, deşi, în mod obişnuit, numărul de scaune considerat a fi normal variază între un scaun pe zi sau la două zile. Fiecăruia dintre noi i se poate întâmpla, la un moment dat (de exemplu, atunci când călătorim), să aibă scaune chiar mai rar de două zile, în majoritatea acestor cazuri fiind vorba de o constipaţie temporară, pasageră”, explică medicul de familie Ruxandra Robciuc pentru Ce se întâmplă, doctore?!

Pentru a înţelege mecanismul instalării constipaţiei, trebuie să ştim modul în care funcţionează colonul, cunoscut şi sub denumirea de intestin gros. „Pe măsură ce alimentele în stare semi-lichidă progresează din intestinul subţire către capătul terminal al colonului, apa este continuu reabsorbită până la formarea scaunului.

Recomandări

Constipaţia cronică – cauze şi remedii

Cum poţi învinge constipaţia cu ajutorul cartofilor

Contracţiile musculare ale peretelui colonic favorizează propulsia scaunului spre rect. În momentul în care deşeurile ajung în rect, în stare solidă, majoritatea conţinutului de apă a fost absorbit. Scaunul tare şi uscat apare atunci când apa este absorbită în exces sau când contracţiile musculare ale colonului sunt prea lente, ceea ce face ca fecalele să stagneze prea mult timp în colon şi astfel să se producă o hiperdigestie şi o deshidratare excesivă a materiilor (scibale, mase stercorale, fecaloame)’’, adaugă specialistul.

Pericolul reprezentat de laxative

Printre principalii factori de risc se numără o dietă săracă în fibre, dar bogată în proteine şi grăsimi, consumul insuficient de lichide, un stil de viaţă sedentar (permanent sau ocazional), modificările hormonale (cum ar fi cele care apar în perioada sarcinii, disfuncţiile tiroidiene).

Abuzul de laxative este un alt factor de risc. Mitul constipaţiei a condus la utilizarea în exces a acestora, mai ales în rândul oamenilor preocupaţi să aibă scaun zilnic. „ Laxativele crează aşa-zisă dependenţă, ele nefiind necesare decât în anumite situaţii. Folosirea lor regulată poate afecta celulele nervoase din colon, altera capacitatea naturală de contracţie a colonului şi „lenevirea” acestuia. La fel şi folosirea regulată a clismelor poate să ducă la o funcţionare defectuoasă a colonului’’, precizează Dr. Robciuc.

Dieta săracă în fibre, una dintre cauzele constipaţiei

Una dintre cele mai frecvente cauze ale constipaţiei este reprezentată de o dietă saracă în fibre. Acestea  se găsesc în mod obişnuit în legume, fructe, cereale sau derivate ale acestora. „Fibrele reprezintă partea alimentelor pe care organismul nostru nu o poate digera şi pe care o elimină prin scaun. O cantitate optimă de fibre previne apariţia scaunelor tari, uscate, dificil de eliminat. Aşadar, persoanele care obişnuiesc să consume multe fibre au un risc mai mic de a se confrunta cu constipaţia’’, adaugă medicul Roxana Robciuc.

Dieta săracă în fibre, dar bogată în grăsimi animale, provenite din brânză, ouă, carne, poate conduce la constipaţie. „Din păcate, oamenii consumă, din comoditate o cantitate mult mai mică de fibre decât ar fi recomandat, deoarece este mai simplu să mănânci alimente procesate sau semi-procesate decât să îţi pregăteşti salate”.

Stilul de viaţă sedentar şi lipsa lichidelor ne împrietenesc cu constipaţia

O dietă săracă în lichide duce, de asemenea, la constipaţie. Lichidele, fie că vorbim de apă, sucuri, ciorbe, inclusiv iaurt, ajută la fluidificarea conţinutului colonic şi măresc volumul materiilor fecale, făcându-le mai uşor de eliminat. Dacă vă confruntaţi adesea cu constipaţia, este recomandat să consumaţi suficiente lichide în fiecare zi – minimum 2 litri.

Un stil de viaţă sedentar, de asemenea, încetineşte activitatea colonului şi poate conduce la constipaţie. Adeseori, aceasta apare după o perioadă de imobilizare la pat, în urma unei boli sau unui accident, în concediile sedentare etc.

„Şi anumite medicamente pot favoriza apariţia constipaţiei: analgezicele – medicamentele pentru durere, medicamentele antiacide gastrice care conţin aluminiu şi calciu, medicamentele recomandate în boala Parkinson, antispasticele, suplimentele cu fier, medicamentele diuretice, medicamentele recomandate în cazul convulsiilor, abuzul de laxative”, mai spune medicul de familie Ruxandra Robciuc.

De ce indicat să mergi rapid la toaletă

Amânarea repetată a nevoii de a merge la toaletă poate, de asemenea, să conducă la constipaţie. La fel şi pe perioada sarcinii, din cauza modificărilor hormonale sau compresiunii exercitate de uter asupra colonului, constipaţia poate fi mai frecventă. Se poate vorbi de constipaţie şi ca simptom al unor boli grave, printre care neoplasmul de colon sau de rect.  Sindromul colonului iritabil (o boală funcţională digestivă) poate avea ca simptom constipaţia care alternează cu diaree.

„Încetinirea tranzitului intestinal din cauza slăbirii musculaturii abdominale (la vârstnici, la obezi, la pacienţii cu eventraţii abdominale sau hernii), nerespectarea ritmului de evacuare a intestinului, sedentarismul, imobilizarea la pat, reducerea consumului de fibre alimentare, de fructe, de legume, de pâine neagră şi de lichide, sunt factori care favorizează instalarea constipaţiei habituale. Apariţia ei nu are o cauză unică, bine determinată, de aceea se numeşte idiopatică.

Tulburările de structură ale tubului digestiv (slăbirea musculaturii abdominale, leziunile colonului, tumori, stricturi, megacolon, prolaps rectal), tulburările endocrine (hipotiroidismul, diabetul zaharat), boli ale sistemului nervos (boala Parkinson, scleroza în plăci, leziuni ale nervilor pelvini), unele medicamente (antidepresive, antiinflamatoare nesteroidiene, diuretice, antihipertensive, antiacide, anticonvulsivante), toate acestea pot duce la instalarea constipaţiei secundare’’, susţine medicul Ruxandra Robciuc.

Alimente indicate şi contraindicate atunci când suferi de constipaţie

Este necesar ca persoanele care experimentează des episoade de constipaţie să consume cu precădere:

• alimente bogate în fibre: tărâţe, pâine neagră (din făină integrală),
• zarzavaturi şi legume de orice fel (mai ales varză, morcovi, cartofi), în stare naturală, în salate, fierte în ciorbe, sotate, chiar şi legume pane,
• legume uscate (mazăre, linte, fasole), consumate ca atare sau ca garnitură,
• fructe crude (mere, banană) şi uscate, consumate cu coajă, mai ales fructe cu sâmburi – cireşe, corcoduşe, prune, zmeură, fragi, pe stomacul gol, fructe în compot, prune, curmale uscate,
• oleaginoase (nuci, alune, migdale, caju), miere.
• Hidratarea joacă şi ea un rol foarte important în prevenirea constipaţiei – apă, sucuri, supe, lactate fermentate (iaurt, iaurt de băut, chefir, lapte bătut, sana) sunt recomandate pe parcursul întregii zile.

Printre alimentele care ar trebui evitate de cei care suferă de constipaţie se numără ceaiul de mentă, laptele, anumite supe (de morcovi), carnea slabă, brânzeturile proaspete – caş, urdă, brânză de vaci proaspătă, ciocolată, pastele făinoase albe – făină, griş, orez.

Cum se diagnostichează constipaţia

Majoritatea persoanelor care suferă de constipaţie habituală nu au nevoie de teste şi investigaţii complexe pentru un diagnostic. Tratamentul cel mai bun ţine de schimbările în dietă. Cu toate astea, conteză şi stilul de viaţă. De exemplu, la pacienţii sub 50 de ani, cu simptome uşoare, un examen medical poate fi suficient pentru diagnostic şi prescrierea tratamentului.

„Explorările suplimentare (radiografie abdominală, ecografia, colonoscopia) pot fi necesare atunci când apare suspiciunea de cancer de colon (constipaţia se asociază cu alte simptome – pierdere în greutate, pierdere de sânge la defecaţie) sau se suspectează o ocluzie intestinală (care este o urgenţă chirurgicală).

Studiul tranzitului intestinal este un test recomandat celor cu constipaţie cronică şi măsoară timpul necesar alimentelor pentru a parcurge întreg tubul digestiv. Pacientul înghite markeri din plastic radioopac, al căror parcurs poate fi urmărit pe un monitor a 4-a şi a 7-a zi de la ingestie. Irigografia este o altă investigaţie care permite vizualizarea colonului şi care evidenţiază obstrucţiile intestinale sau modificările mucoasei acestuia’’, completează medicul de familie Ruxandra Robciuc.

Colonoscopia, una dintre cele mai cunoscute investigaţii ale intestinului gros, constă în examinarea întregului cadru colonic. Pentru aceasta se utilizează un tub lung şi flexibil prevăzut cu un bec şi o mini-cameră de luat vederi, numit colonoscop. În cazul unei leziuni suspecte, medicul poate preleva o biopsie.

Constipaţia: tratament şi dietă

Tratamentul depinde de cauza constipaţiei, severitatea acesteia şi durată. În cele mai multe cazuri, simpla schimbare a stilului de viaţă duce la ameliorarea simptomelor. Aşadar, o dietă bogată în fibre alimentare (între 20 şi 35 de grame pe zi) ajută foarte mult la formarea unui scaun moale.

În cazul celor care se confruntă cu constipaţia se recomandă limitarea sau chiar evitarea produselor care nu conţin deloc fibre, precum îngheţata, brânza, carnea săracă în grăsimi, dar şi a alimenteor înalt procesate.

Alte schimbări care pot ajuta la tratarea şi prevenirea constipaţiei includ: un consum optim de apă şi alte lichide, exerciţiile fizice şi rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaletă. Urgenţa de a merge la toaletă nu ar trebui ignorată.

Laxativele pot fi o soluţie pe termen scurt, ele fiind prescrise numai la recomandarea medicului. Pacienţii care au dezvoltat o dependenţă de laxative ar trebui să încerce limitarea treptată a administrării acestora. Pot fi folosite:

• laxative care cresc volumul materiilor fecale (tărâţe de grâu, seminţe de psylla, mucilagiu de carrageen),
• laxative stimulante care nu irită mucoasa intestinală şi fluidizeaza fecalele (bisacodil, senna, extractul de crusin)
• laxativele osmotice (lactuloza si macrogolii), care reţin apa în intestin şi determină eliminarea unor scaune apoase.

În cazul celor care se confruntă cu hemorozi, tratamentul este specific şi constă în medicamente care cresc tonusul peretelui vascular, unguente, în unele cazuri fiind nevoie de o intervenţie chirurgicală.

Simptome şi complicaţii

„În urma constipaţiei, întrucât materiile fecale stationează îndelung în intestin, gazele acumulate conduc la senzaţia de balonare şi chiar la dureri abdominale (distensia abdominală crescută poate produce palpitaţii şi aritmii cardiace). În tractul intestinal se absoarbe o cantitate mai mare de apă ca de obicei, astfel scaunul se întăreşte, iar eliminarea fecalelor devine incomodă şi mult mai dificilă, favorizând apariţia hemoroizilor.

Eliminarea insuficientă a scaunului poate fi însoţită şi de senzaţia de greaţă, dar şi de alte simptome, ca oboseală cronică, cefalee, ameţeli, transpiraţii, afecţiuni dermatologice (acnee, iritaţii), datorate absorbţiei unor substanţe toxice (cadaverină, triptofanul, putresceina, histamină).

Complicaţiile intestinale ale constipaţiei sunt reprezentate de: rectite, fisuri anale, prolaps rectal, hemoroizi, ocluzie prin fecalom, colită şi diverticulită. Din cauza staţionării prelungite a materiilor în intestine, constipaţia favorizează apariţia diverticulilor (diverticuloza, boala cel mai frecvent localizată sigmoidian), care atunci când se inflamează sau se infectează produc diverticulită (netratată, poate duce la perforarea colonului, peritonită, fistule)”, mai spune medicul de familie Ruxandra Robciuc.

Complicaţiile extraintestinale ale constipaţiei pot fi: herniile inghinale, infecţiile urinare, hernia hiatală şi refluxul gastro-esofagian.

Greşeli în tratarea constipaţiei

Un lucru foarte important de remarcat este faptul că majoritatea oamenilor care suferă de o constipaţie uşoară nu au nevoie de laxative. Oricum, doar medicul poate recomanda folosirea laxativelor pe o perioadă limitată de timp persoanelor cu constipaţie cronică.

Constipaţia poate fi un simptom în cadrul unor boli grave şi ignorarea ei poate duce la amânarea diagonsticului acestora.

Cum preîntâmpinăm instalarea constipaţiei

În cele mai multe cazuri, măsurile simple ajută la ameliorarea simptomelor şi la prevenirea constipaţiei: consumul unei diete bogate în fibre, consumul de lichide, activitatea fizică regulată, neignorarea necesităţii de a merge la toaletă. De fiecare dată când apare o tulburare de tranzit care persistă, mai ales dacă avem în familie rude (bunici, părinţi sau fraţi) care au fost diagnosticaţi cu boli digestive grave, trebuie neapărat consultat un medic.