Cum să ne protejăm în sezonul cald de căpuşe şi ţânţari?

Temperaturile ridicate şi ploile favorizează apariţia şi răspândirea insectelor responsabile cu transmiterea mai multor boli la om. În această categorie sunt incluse, printre altele, căpuşele şi ţânţarii.

„În medie, în cazul muşcăturilor de căpuşă, aproximativ 20-30 de pacienţi se adresează săptămânal pentru profilaxie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş din Capitală”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecţioase, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”.

La nivel mondial, după ţânţari, căpuşele sunt insectele cel mai des responsabile pentru transmiterea bolilor la oameni, spun specialiştii.

Recomandări

Atentie la bolile de vacanta: muscaturile de capuse. Vezi ce dezastre provoaca!

10 motive pentru care eşti un magnet pentru țânțari

Boli care pot fi transmise la om de către căpuşe şi ţânţari: boala Lyme (borelioza), infecţia produsă de virusul ZIKA şi meningoencefalită acută

În cazul căpuşelor, deşi nu toate muşcăturile pot provoca infectarea, acestea pot transmite la om boala Lyme, o afecţiune gravă care afectează întregul organism. Din cauza simptomelor care nu sunt specifice (manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap şi articulare, tulburări de somn), boala Lyme (borelioza) nu este uşor de depistat şi poate fi confundată cu alte afecţiuni (fiind numită din acest motiv “boala cu 1000 de feţe”).

Simptomul distinctiv este o pată de dimensiuni mari pe piele, în locul înţepăturii de căpuşă, un eritem migrator pe baza căruia medicul poate da un prim diagnostic al bolii în primul stadiu al infecţiei. Datele Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Institutul de Sănătate Publică România, arată că în 2015, în România, au fost notificate 762 cazuri suspecte de boală Lyme, dintre care 320 confirmate, 34 probabile, 30 posibile şi 378 infirmate.

Şi speciile locale de ţânţari pot răspândi la rândul lor o serie de virusuri cum ar fi West Nile, virus responsabil de declanşarea meningoencefalitei acute. Netratată prompt şi adecvat, aceasta poate provoca decesul. În 2015, au fost raportate 125 de suspiciuni de infectare cu virusul West Nile, dintre care 19 cazuri au fost confirmate şi 13 au fost clasificate ca probabile, se mai arată în datele CNSCBT. Potrivit aceluiaşi raport dat publicităţii, un singur deces provocat de virusul West Nile a fost înregistrat în cursul anului trecut.

În ceea ce priveşte virusul Zika, acesta are ca vector de transmitere ţânţarul din specia Aedes Albopictus sau ţânţarul-tigru. “Deşi ţânţarul-tigru este prezent în România fiind adaptat mediului urban, virusul Zika nu se regăseşte în acest moment în ţara noastră ca transmitere locală”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu. Spre deosebire de alte specii, ţânţarul-tigru înţeapă destul de agresiv în timpul zilei, însă nu există deosebiri medicale semnificative faţă de speciile autohtone de ţânţari din punct de vedere al aspectului înţepăturii.

Primul-ajutor în cazul înţepăturilor de căpuşe şi ţânţari

Căpuşe: în cazul în care depistăm o căpuşă pe corp, medicii recomandă scoaterea cât mai rapidă a insectei cu ajutorul unei pense, fără a se aştepta detaşarea spontană. Dacă nu poate scoate singur căpuşa, pacientul trebuie să ajungă de urgenţă la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea ei. Medicul infecţionist este cel care stabileşte profilaxia. În prima etapă diagnosticul este clinic, prin observarea eritemului migrator (pată de mari dimensiuni). Testarea serologică se face numai după minim 4 săptămâni de la muşcătura căpuşei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecţiune care se manifestă la aproximativ o lună după muşcătura infectantă.

Ţânţari: Potrivit dr. Simin-Aysel Florescu, în cazul înţepăturilor de ţânţari, nu există efecte imediate vizibile care ar trebui să ne trimită la medic. Totodată, înţepătura ţânţarului-tigru nu prezintă deosebiri medicale semnificative din punct de vedere al aspectului înţepăturii. Specialistul mai spune că înţepăturile de ţânţar ca atare nu implică acordarea unui ajutor de urgenţă, dar bolile care se pot declanşa după câteva săptămâni de incubaţie, precum meningoencefalita cu virus West Nile, necesită spitalizare în clinicile de boli infecţioase. Medicii nu pot realiza o profilaxie a bolilor virale posibil transmise prin ţânţari.

Sfatul specialiştilor pentru a preveni înţepăturile de insecte periculoase

“Evitarea contactului cu căpuşele presupune în primul rând evitarea spaţiilor deschise, cu vegetaţie abundentă. Dacă totuşi expunerea în mediul exterior este necesară, evitarea muşcăturilor de căpuşă se poate efectua prin câteva mijloace simple printre care: purtarea de haine de culoare deschisă cu mâneci lungi, pantaloni lungi, şosete şi încălţăminte închisă (nu sandale), şi eventual utilizarea de produse care ţin căpuşele la distanţă dacă se preconizează o expunere majoră (expediţii, păduri, etc.)” a afirmat Dr. Simin-Aysel Florescu. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru a ne proteja de înţepăturile ţânţarilor, la fel de activi în această perioadă, dacă se estimează o expunere mare. “Utilizarea de produse insecticide (spray, pastile sau lichid cu aparate electrice, spirale outdoor) împotriva ţânţarilor în încăperi sau spaţii deschise are, de asemenea, un rol major de prevenire a înţepăturilor” a mai declarat medicul.

Insecticidele ca mijloc de protecţie

În cazul folosirii insecticidelor, oamenii sunt îngrijoraţi în legătură cu efectele pe care le-ar putea avea ingredientele acestor produse asupra sănătăţii lor şi a membrilor familiei. “Pentru ca utilizatorii insecticidelor să fie în siguranţă din punct de vedere medical, utilizatorii trebuie să evite inhalarea acestora sau contactul cu pielea sau mucoasele, mai ales în cazul copiilor, din cauza faptului că insecticidele pot genera efecte toxice la contact direct” precizează dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecţioase.