Dr. Alina Stanescu-Popp: despre intoleranţa la gluten şi boala celiacă

CSID: Cum apare intoleranţa la gluten? Are legătură cu vârsta şi stilul de viaţă sau pacientul se confruntă cu această afecţiune încă de la naştere?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Intoleranţa la gluten de tip autoimun (sau boala celiacă) nu apare niciodată de la naştere, ci se declanşează cândva pe parcursul vieţii, la orice vârstă. Aceasta este în relaţie cu stilul de viaţă. Cantităţile foarte mari de gluten la copilul mic (cu vârsta sub doi ani) pot conduce la debutul precoce al bolii celiace. Debutul bolii poate fi facilitat de un eveniment cu grad ridicat de stres pentru organism precum o infecţie intestinală, intervenţie chirurgicală sau accident, stres emoţional de intensitate mare. În urma unui eveniment de acest fel copilul sau adultul predispus îşi poate pierde toleranţa la gluten şi boala se poate instala.

Intoleranţa la gluten de tip nonimun (sau sensibilitatea la gluten nonceliacă) este o entitate care aparţine aproape în exclusivitate adultului şi poate fi temporară. Nu este foarte bine stabilit dacă glutenul este întotdeauna cauza discomfortului, se discută şi de implicarea altor componente ale grâului.

Recomandări

Senzaţiile fantomă: ce sunt şi ce le declanşează

CSID: Cum se manifestă intoleranţa la gluten şi boala celiacă?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Cele două afecţiuni au manifestări extrem de diverse, de la tulburări digestive de orice fel, la anemie feriprivă, statură mică, neuropatie periferică, osteoporoză precoce sau enzime hepatice modificate.

CSID: Care sunt diferenţele dintre boala celiacă şi intoleranţa la gluten?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Boala celiacă are în spate un mecanism imunologic (o reacţie aberantă a sistemului imunitar), în timp ce intoleranţa la gluten nonimună (sau sensibilitatea la gluten nonceliacă) nu are mecanism imunologic, nu este implicat sistemul imunitar. În plus faţă de gluten, se pare că şi alte componente ale grâului o pot provoca.

CSID: Cu ce alte afecţiuni pot fi cele două confundate?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Cele două afecţiuni pot fi confundate cu orice alt tip de sindrom de malabsorbţie, cu tulburări endocrinologice sau cu tulburări hematologice.

CSID: Ce afecţiuni pot declanşa boala celiacă şi/sau intoleranţa la gluten?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Boala celiacă şi intoleranţa la gluten nonimună (sau sensibilitatea la gluten nonceliacă) au manifestări diferite şi pot provoca tulburări digestive de orice fel, anemie feriprivă, statură mică, neuropatie periferică, osteoporoză precoce sau modificări la nivelul enzimenlor hepatice.  

Intoleranţa la gluten şi boala celiacă: reguli alimentare

CSID: Persoanele care se confruntă cu boală celiacă şi/sau intoleranţă la gluten trebuie să urmeze un regim special. În ce constă acesta?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Pacienţii diagnosticaţi cu boală celiacă sau intoleranţă la gluten nonimună trebuie să respecte o dietă strictă fără glutenul din grâu şi fără prolamine înrudite (secalina din secară, ordeina din orz) pentru toată durata vieţii.

CSID: Să presupunem că o persoană care suferă de intoleranţă la gluten a făcut o greşeală alimentară şi, fără să vrea, a consumat un aliment care îi poate face rău. Ce probleme pot apărea?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Pentru o persoană care suferă de aceste afecţiuni, consumul unui aliment care conţine gluten va iniţia procesul imun aberant. Iniţial pot să nu apară probleme evidente, însă la repetarea „greşelii” se reinstalează boala celiacă.

CSID: În acest moment, la nivel mondial, doar 12% – 15% dintre persoanele cu boala celiacă ajung să fie diagnosticate. De ce atât de puţini?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Procentul mic al persoanelor diagnosticate este o cauză a numărului mare de persoane cu boală celiacă asimptomatică şi a numărului mare de persoane cu simptome nespecifice, cu intensitate moderată, care se adresează târziu medicului. O altă cauză este lipsa diagnosticului.

Ce presupune diagnosticul

CSID: Cum sunt depistate boala celiacă şi intoleranţa la gluten?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Boala celiacă şi intoleranţa la gluten nonimună (sau sensibilitatea la gluten nonceliacă) pot fi diagnosticate prin investigaţii de sânge confirmate şi, în funcţie de caz, prin biopsie intestinală.

CSID: La ce riscuri se expun pacienţii care îşi pun singuri un diagnostic?

Dr. Alina Stanescu-Popp: În această situaţie există riscul apariţiei complicaţiilor bolii netratate, uneori ireversibile: osteoporoză, infertilitate, malignizare, tulburări neurologice ca neuroaptia periferică şi ataxia cerebeloasă gluten-indusă.

CSID: Cum arată viaţa unei persoane care se confruntă cu boala celiacă sau intoleranţa la gluten?

Dr. Alina Stanescu-Popp: Boala celiacă şi intoleranţa la gluten nonimună impun disciplină şi înţelegerea problemei, tenacitate pentru aderenţa permanentă la dietă, consum de timp important şi consum financiar ridicat. Mai mult decât atât, este nevoie de educarea anturajului şi înţelegerea faptului că „sunt diferit”, dar că în acelaşi timp pot avea un parcurs normal al vieţii dacă evit alimentul care dăunează, agresorul permanent fiind glutenul.

Kaufland, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten, oferă posibilitatea testării gratuite prin caravana „România fără Gluten” – prima caravană naţională de informare şi testare privind boala celiacă. Aceasta va ajunge în 9 oraşe din ţară, începând cu 15 iulie şi va include sesiuni de testare rapidă de sânge pentru depistarea bolii celiace, sesiuni de informare pentru pacienţi şi cursuri pentru profesionişti „Diagnostic si urmărire în Boala Celiacă”.