Durerea de cap, cea care “strânge ca o menghină”, este cea mai frecventă formă de durere de cap. La fel de frecvent cedează atunci când este aplicat un tratament medicamentos cu paracetamol sau cu comprese reci. Însă, în unele cazuri, oamenii nu recunosc în durerea de cap un simptom. Durerea în sine este resimţită ca o cauză de disconfort, însă, mulţi pacienţi o ignoră, “aşteptând să treacă de la sine”. Durerea de cap este probabil cea mai comună durere, pe care oricine o experimentează măcar o dată în viaţă şi este în acelaşi timp cea mai subestimată.
Dr. Dan Mitrea, medic neurolog, ne vorbeşte despre ce este o durere de cap, de ce apare şi când este periculoasă.
Considerăm durere de cap orice disconfort resimţit la nivelul capului, fie că e pe o parte, pe ambele, într-o singură regiune, radiază dintr-un singur punct sau se manifestă sub formă de presiune la nivelul craniului. Durerea de cap poate fi simţită ca o pulsaţie, ca o durere ascuţită sau intensă, poate apărea brusc sau se poate instala gradual. Este grupată în 3 categorii:
Durerile de cap pot fi primare sau secundare. Primele nu sunt cauzate de o altă afecţiune şi pot fi rezultatul tensiunii musculare sau al eliberării unor substanţe chimice la nivelul capului. Nu sunt nici simptom, nici boală, iar cele mai frecvente sunt migrena cu sau fără aură şi cefaleea cluster.
Apariţia lor poate fi favorizată de factori externi precum fumat, stres, alimentaţie nesănătoasă sau lispa unui somn odihnitor. Durerile de cap secundare sunt un simptom pentru o afecţiune mai gravă, precum sinuzita acută, meningita, anevrism sau tumoră.
Durerea este subiectivă. Fiecare persoană simte şi evaluează durerea diferit, având un prag şi un grad de suportabilitate diferite. Unele persoane pot să aibă episoade săptămânale de durere de cap şi să nu considere că sunt un simptom sau un disconfort prea mare, altele, la primul puseu se plâng de durere insuportabilă. Durerea de cap nu poate fi măsurată, dar prin tiparele de manifestare – în ce zona a capului apare, la ce perioadă de timp, cât durează – poate să ofere indicii în legătură cu potenţialele probleme de sănătate ale unei persoane.
“O durere de cap care apare în urma unei alimentaţii necorespunzătoare sau la sfârşitul unei zile lungi şi obositoare nu reprezintă un motiv de mers la medicul neurolog. Dar, dacă este un simptom, poate să fie semnalul unei afecţiuni minore, precum cefaleea de tensiune (stres cotidian), dar poate indica şi prezenţa unei tumori, a hipertensiunii, trombozei venoase, a unui anevrism rupt, traumatism sau chiar ruperea unui vas de sânge în creier, care poate să provoace AVC”, spune Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Durerea de cap devine periculoasă, adică un semn, un simptom pentru ceva mai grav, atunci când este intensă, apare brusc şi nu cedează la tratamentele uzuale. De asemenea, durerea de cap poate să fie periculoasă dacă îşi modifică tiparul de manifestare: dacă apare în altă zonă, este mai intensă sau durează mai mult sau este acompaniată şi de alte simptome precum greaţă, vărsături, fotosensibiliate, etc.
“Sunt multe informaţii care circulă pe Internet pe subiectul durerilor de cap. Spre exemplu, dacă ar conta direct zona unde apare pentru un diagnostic neurologic, munca noastră ar fi mult mai uşoară. Însă nu este aşa. Sigur, durerea are o valoare de localizare, în sensul că ştim că anumite tipuri de dureri sunt localizate mai degrabă într-o anumită zonă, dar acest aspect nu este suficient. O durere de cap care provoacă vizita la cabientul medicului neurolg este înţeleasă, analizată şi evaluată de acesta în cadrul unei consultaţii, care poate să dureze până la o oră, cum facem noi la clinică, pentru a înţelege mai bine pacientul, de la stilul său de viaţă, istoricul său medical şi situaţiile prin care trece la momentul consultului. Recomand pacientului care suferă de dureri de cap, mai ales dacă sunt noi sau şi-au modificat tiparul de manifestare, să vină la un control de specialitate”, explică Dan Buzoianu, medic neurolog.