Dr. Daniela Anghelina, cardiolog: „Frica de infecţie creşte anxietatea, care poate agrava o boală cardiacă”

În contextul pandemiei de COVID-19, dr. Daniela Anghelina, medic specialist cardiolog la ARES, explică în ce fel sunt afectaţi pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare de infectarea cu coronavirus.

Bolile cardiovasculare preexistente cresc morbiditatea şi mortalitatea COVID-19.

În acelasi timp, COVID-19 are consecinţe importante asupra funcţiei cardiace, de aceea pacienţii cu boli cardiace sunt consideraţi pacienţi cu risc crescut.

Recomandări

Sfaturi de protecţie împotriva coronavirusului, pentru pacienţii cu boli de inimă. Unde se fac consultaţii online…

Cum te afectează COVID-19 dacă ai avut o formă severă a bolii. Efectele negative pe termen…

Cum sunt afectaţi cardiacii de noul coronavirus

În mod obişnuit, bolile cardiace cronice se pot agrava în contextul unei infecţiei virale, din cauza creşterii necesităţilor metabolice (febra determină creşterea frecvenţei cardiace, pneumonia virală determină scăderea concentraţiei de oxigen din sânge).

Pacienţii cu boala cardiacă ischemică prezintă un risc particular, întrucât inflamaţia sistemică indusă de infecţia virală poate destabiliza placa de aterom şi provoca apariţia infarctului miocardic acut.

S-a constatat că severitatea insuficienţei respiratorii şi riscul de complicaţii şi mortalitate este mai mare la pacienţii cu boli cardiovasculare preexistente (întâlnite la circa 40% dintre pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie COVID-19).

De asemenea, sunt descrise cazuri de miocardită cu scăderea funcţiei contractile a miocardului (şi creşterea probabilităţii de necesar de ventilaţie mecanică).

Hipotensiunea arterială, tahicardia, bradicardia şi aritmiile sunt frecvente la pacienţii infectati. Similar se înregistrează agravarea simptomelor de insuficienţă cardiacă cronică, cu creşterea necesităţii de spitalizare.

Nu în ultimul rând, frica de infecţie determină anxietate, iar anxietatea poate agrava o boală cardiovasculară prin creşterea tonusului simpatic, cu creşterea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace.

Când este cazul să mergeţi la medic

Există anumite simptome care nu trebuie ignorate şi necesită prezentare de urgenţă la medic:

• pacienţii cu angină pectorală cunoscută sau cei cu multipli factori de risc cardiovascular (pacienţii fumători, hipertensivi, diabetici, dislipidemici) care resimt durere retrosternală intensă care durează mai mult de 20 de minute şi nu cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual, durere de obicei însoţită de lipsă de aer sau transpiraţii abundente (simptome care pot sugera un sindrom coronarian acut); 
• pacienţi cu durere intensă, brusc instalată, la nivelul unui membru, însoţită de răcirea şi paloarea tegumentelor;
• pacienţi cu simptome neurologice: tulburări de sensibilitate sau mobilitate la nivelul unui membru, tulburări de vorbire sau de echilibru; 
• pierderea stării de conştienţă; 
• durerea toracică violentă; 
• dispneea intensă;
• palpitaţiile cu ritm rapid însoţite de alterarea stării generale.

În aceste cazuri, pacientul trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la un spital, ideal dotat cu laborator de cataterism cardiac, pentru efectuarea unei angiografii coronariene (coronarografie) şi, în cazul în care sunt identificate stenoze pe arterele coronare, pentru efectuarea unei angioplastii cu stent.

Aceste proceduri se pot face la ARES, în condiţii de siguranţă, inclusiv în această perioadă.

De asemenea, pacienţii cu insuficienţă cardiacă cunoscută trebuie să se prezinte la medic în cazul în care resimt o deteriorare a statusului clinic (accentuarea lipsei de aer, creştere în greutate, apariţia edemelor periferice).