Dr. Mihai Craiu: ”Suntem egoişti, inconştienţi şi incapabili să respectăm regulile” INTERVIU

Lupta sistemului medical românesc împotriva noului coronavirus a fost şi este în continuare în atenţia tuturor, motiv pentru care am decis să aflăm direct de la faţa locului cum arată situaţia actuală. Am stat de vorbă cu Dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului Alessandrescu-Rusescu din Bucureşti şi fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii care ne-a făcut o paralelă între începuturile epidemiei şi cum sunt gestionate situaţiile din prezent. Mai mult, ne-a explicat cum va arăta viaţa noastră odată cu ridicarea restricţiilor şi care sunt situaţiile în care trebuie să venim cu cel mic la medic.

Sistemul medical românesc, la ora actuală

CSID: Cum arată acum, de la faţa locului, lupta sistemului medical românesc împotriva COVID-19 comparativ cu începuturile epidemiei?

Dr. Mihai Craiu: Pot să vorbesc numai despre ce facem noi la INSMC „Alessandrescu-Rusescu”. Cred ca suntem mult mai bine organizaţi decât la începuturile pandemiei. Au fost numeroase discuţii între coordonatorii diferitelor compartimente ale spitalului de Pediatrie şi am făcut, în concordanţă cu solicitările autorităţilor, o serie de protocoale şi circuite dedicate noii situaţii impuse de pandemie. Cred că au fost zeci de mesaje schimbate, în căutarea celor mai bune soluţii. Un rol central l-a avut colega mea, Dr. Gabriela Bar, ce coordonează Compartimentul de Primiri Urgenţe (CPU). Gabi a reuşit să facă un algoritm de abordare al tuturor prezentărilor la spital, astfel încât să nu avem nici un risc de a putea fi infectaţi cu SARS-CoV-2. Atât personalul, cât şi ceilalţi pacienţi internaţi. Şi au reuşit foarte bine toate aceste măsuri, deoarece nimeni nu a dezvoltat COVID-19 sub formă de boală.

Recomandări

Andra Tănăsescu, psiholog: ”Să ne ataşăm de planurile făcute este doar o cale de a ajunge…

Ce jucării să îi cumperi copilului tău în funcţie de vârstă. Pericolul din produsele neconforme

296 din cei 299 de salariaţi ai INSMC pediatrie testaţi SARS-CoV-2 au fost negativi la determinarea  de anticorpi IgG şi IgM. 3 colege din spital au ieşit pozitive la IgG (probabil infecţie veche, în urmă cu mai multe săptămâni) fără a avea simptome.  Pe lângă planificare şi concepţie a fost o muncă susţinută, plecând de la amplasarea corturilor donate către INSMC,  până la relocarea CPU. Pentru noi a fost un moment extrem de favorabil acesta, deoarece activitatea CPU trebuia restructurată din cauza şantierului de modernizare şi mărire al segmentului destinat urgenţelor pediatrice. Ce vom face în viitorul apropiat? Aşteptăm şi echipamentele noi pentru CPU în vederea finalizării lucrărilor de modernizare. Cât de curând va fi gata lucrarea.

CSID: Colaboraţi cu Organizaţia Salvaţi Copiii. Ce faceţi împreună la IOMC?

Dr. Mihai Craiu: Colaborăm de mai multa vreme şi, sper, să colaborăm mult şi în viitor. Deoarece proiectele dezvoltate de Salvaţi Copiii reuşesc să pună în practică unele aspecte de cercetare în care INSMC are o foarte lungă tradiţie prin componenta de Pediatrie Socială şi prin programele de coordonare ale componentei de politici vizând mama şi copilul. Salvaţi Copiii sunt pionul central care a reuşit mobilizarea tuturor energiilor destinate reabilitării şi măririi CPU. De mai mulţi ani am făcut numeroase demersuri la autorităţile locale în vederea conformării standardelor CPU cu cerinţele normelor actuale. Am găsit înţelegere, sprijin instituţional, rezolvarea tuturor aprobărilor necesare (deloc puţine…), dar nu şi fonduri. De aceea am îndrăznit să apelam la… nişte prieteni, care au fost unul din susţinătorii centrali ai programelor ce au schimbat complet faţa maternităţilor din România. De aceea nu aveam nici o îndoială că se vor putea implica cu expertiza şi competenţa şi într-un proiect privind un spital de copii.

Pe lângă proiectul acesta de infrastructură local sper să putem ajuta organizaţia în proiectul atât de generos ce vizează evaluarea necesitaţilor spitalelor de pediatrie, ca o firească dezvoltare al minunatului proiect cu echiparea maternităţilor.

CSID: Ce ne puteţi spune despre necesarul de aparatură medicală, echipamente de protecţie şi consumabile? Se vorbeşte des despre o criză a acestora aşadar, cum arată situaţia în prezent?

Dr. Mihai Craiu: Echipamentele de protecţie, la noi în INSMC, nu au lipsit stringent nici înainte de pandemie, nici acum. Conducerea Institutului a pus în prim planul activităţii INSMC siguranţa pacienţilor, DAR şi a personalului. Despre consumabilele de laborator (dacă ne referim la cele destinate testării COVID-19) nu pot să spun că ne-au lipsit. Prin efortul şi generozitatea unor ONG-uri şi al unor părinţi ce au avut copiii internaţi la noi în spital am primit kiturile de detecţie pentru determinarea anticorpilor de tip IgG şi IgM anti-SARS-CoV-2, prin metoda ELISA, şi un analizor de tip RT-PCT. Generozitatea şi implicarea oamenilor obişnuiţi a fost exemplară. Sperăm să găsim pe viitor mijloacele de achiziţie a consumabilelor printr-un program sustenabil, coordonat de către Ministerul Sănătăţii, sau alte autorităţi competente. Cred că mai avem de luptat cu acest musafir nedorit, deşi oamenii obişnuiţi s-au relaxat total, după ce au încetat prevederile Situaţiei de Urgenta.

Epidemia de ştiri false: diagnostic şi tratament

CSID: Cum ar trebui să gestionăm informaţiile din online? Suntem loviţi de o avalanşă de informaţii, în special fake news-uri. Circula acum câteva săptămâni un mit legat de nevoia de vitamina D la copii, motiv pentru care părinţii îi expuneau pe cei mici în ciuda restricţiilor.

Dr. Mihai Craiu: Autorităţile de la cel mai înalt nivel, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au anticipat acest fenomen şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume (ca să îl parafrazez pe Marin Sorescu) li s-a spus „INFODEMIE”. Adică epidemie de informaţii. Ştirile false din Social Media nu vor dispărea niciodată, cu atât mai puţin în vremuri speciale, tensionate. Eu cred că soluţia este oferirea unor informaţii corecte şi accesibile. Interzicerea unor portaluri sau alte strategii care ar putea fi interpretate ca atingere la libertatea de exprimare, vor genera atenţie. Publicitate chiar. Vor „martiriza” pe autorii acestor veşti false şi îi vor legitima oarecum. Cel puţin în ochii unor persoane neavizate.

Cum spuneam soluţia pare, ACUM, una singură. Să apară cât mai multe informaţii corecte în „talgerul” opus al balanţei ce cântăreşte atenţia opiniei publice. Formatorii de opinie, cu expertiză medicală şi de comunicare, au obligaţia morală şi profesională, în aceste momente unice, să iasă în faţa cititorului, ascultătorului român. Şi să prezinte simplu şi coerent realităţi, fapte cunoscute, proiecte de acţiune. Specularea asupra unor evoluţii viitoare este neproductivă, în opinia mea. Noi la INSMC ne-am asumat această datorie, prin intermediul unui proiect educaţional coordonat de inimosul nostru coleg Bogdan Ştefănescu şi echipa sa. Facem zilnic, pe portalul spitalului, distribuite online, emisiuni informative, în care medicii noştri răspund părinţilor, în cadrul unor teme date. Iar proiectul meu cu „Spitalul Virtual pentru Copii” încearcă şi el să aducă informaţie corectă şi referinţe de specialitate.

CSID: În această perioadă cei mici sunt tentaţi să petreacă mai mult timp în faţa ecranelor. Cum îi ţinem departe de acestea având în vedere că este dificil să ţii un copil activ în casă şi, mai ales că în această perioadă cursurile s-au mutat în online?

Dr. Mihai Craiu: Nu cred că ecranele în sine sunt o problemă, cât ceea ce facem în faţa lor. Iar excesul de interacţiune cu un ecran, cu o inteligenţă artificială ar putea afecta semnificativ „umanitatea” copiilor noştri, inteligenţa lor emoţională. Când eşti în faţa unui computer ce iţi creează disconfort poţi schimba fişierul/canalul. Cu un alt copil nu este atât de simplu. În cazul unui diferend trebuie să îl convingi.

Eu sper că profesorii, dascălii din România, au făcut, şi ei, un pas în viitor, în aceste două luni. Nu este rău că există acest experiment al şcolii în format virtual. Sunt convins că vor mai fi momente în viitor când intemperii climatice sau alte incidente majore, vor face problematică desfăşurarea orelor de şcoală. De aceea sper ca aceste luni să fie o rampă de lansare pentru proiecte care să asigure un învăţământ de calitate, sustenabil şi echitabil, deoarece mulţi copii nu au avut acces la aceste ore educaţionale din cauza lipsei fizice a unei tablete/PC.

Eu am avut oportunitatea de a preda on-line în toată această perioadă. A fost iniţial cu inabilităţi şi cu probleme tehnice, dar astăzi sunt convins ca sunt capabil să interacţionez cu studenţii mei la aceleaşi standarde înalte ca la orice universitate medicală de top din lume. Să fim optimişti şi să căutăm soluţii plecând de la o analiză a minusurilor consemnate.

Lucruri pe care românii trebuie să le înţeleagă: noua normalitate şi ce este, de fapt, ”urgenţa”

CSID: Cum va arăta viaţa noastră odată cu ridicarea restricţiilor? La ce ar trebui să ne aşteptăm?

Dr. Mihai Craiu: Din păcate arată aşa cum m-am aşteptat. Suntem, pe medie, egoişti, inconştienţi şi incapabili să respectăm regulile. Probabil avem, ca naţiune, o sechelă a vremurilor trecute, din comunism, când ne-a fost inoculată o genă comportamentală care ar putea fi definită, în argou, ca „şmecherie”, ca abilitate de-a eluda legea, de a evita reglementările. Şi ne simţim bine aşa. Ne validează „grozăvia” la nivel de grup.

Sper numai să nu crească semnificativ numărul de cazuri grave COVID-19… Ca să învăţăm din greşelile noastre în cel mai dureros mod cu putinţă.

Negarea pandemiei şi teoriile conspiraţiei sunt la ordinea zilei în România, în multe locuri. Sper ca autorităţile să găsească acele modalităţi de implementare a unor măsuri care să fie eficace în ambele sensuri. Atât medical, cât şi economic.

CSID: În continuare, dacă avem o urgenţă, venim cu cel mic la spital sau riscăm să-l expunem infectării? Şi mai precis, cum am defini urgenţele în această situaţie?

Dr. Mihai Craiu: Când avem o urgenţă REALĂ mergem la spital. Exact ca şi în timpul Situaţiei de Urgentă, când era prevăzută prin lege, obligativitatea spitalelor de a asigura soluţionarea tuturor urgenţelor apărute. Pandemia COVID-19 nu a abolit capacitatea altor microorganisme de a produce apendicită acută, meningită sau pneumonie…

Din păcate cunosc cazuri în care teama iraţională de infectare cu noul coronavirus a avut efecte ireparabile. Există pacienţi, cu alte boli non-COVID-19, care au decedat deoarece părinţii lor au luat decizia eronată de a aştepta acasă şi de a realiza autodiagnostic sau autotratament. Dr. Google nu a vindecat nici o urgenţă majoră, la nici un copil din lume. Dar a omorât mai mulţi copii, cu mâna şi prin decizia eronată a părinţilor lor.

Definiţia urgenţelor pediatrice se face conform reglementarilor ETAT [Emergency Triage Assessment and Treatment] de la OMS.

Încă din anul 2005 există precizări riguroase în acest sens. Acestea sunt uşor de reţinut cu ajutorul unui acronim si se refera la toate cazurile care au semne de „prioritate”. Semnele de Prioritate sunt incluse în formula 3TPR-MOB:

• Tiny baby – copil mic [orice copil sub 2 luni]
• Temperatură – orice copil cu febră mare
• Traumă sau orice altă urgenţă chirurgicală
• Paloare severă
• Poisoning – intoxicaţie/otrăvire
• Pain – durere accentuată
• Respiratory distress – copil cu detresă respiratorie
• Restless – agitaţie marcată sau din contră letargie
• Referral – transfer urgent
• Malnutriţie severă
• Oedema – edeme la ambele picioare
• Burns – arsuri

CSID: Ce recomandări aveţi odată cu ridicarea restricţiilor şi ce ar trebui să înţeleagă românii din povestea ”SARS-CoV-2”?

Dr. Mihai Craiu: Sper ca românii să nu uite că reuşim doar împreună şi că nu există salvări individuale, decât vremelnic. Munca bună făcută în echipă s-a dovedit că poate exista şi în România, iar colaborarea între INSMC şi oamenii minunaţi de la Salvaţi Copiii este un astfel de exemplu. Ies multe de lucruri frumoase din acest „împreună”, pe care sper să îl păstram, atât în suflet cât şi în ce facem zilnic, de acum încolo.