Pentru multe cupluri, copiii costă. Mult mai mult decât pentru alţi părinţi care trebuie să asigure doar hrana, educaţia şi creşterea.
Costă pentru că nu pot procrea decât prin fertilizare in vitro, procedură costisitoare, însă cu performanţe remarcabile la ora actuală.
Am stat de vorbă cu medicul Laura Dracea, de la clinica Gynera din Bucureşti, unul dintre pionierii FIV în România, care ne-a demonstrat că, măcar la acest capitol, putem rivaliza cu ţări mult mai avansate.
CSÎD: Aţi început acum aproape 20 de ani programul de FIV la Maternitatea Giuleşti. Cum au evoluat lucrurile faţă de atunci?
Dr. Laura Dracea: Trăim o nouă etapă în domeniul reproducerii asistate faţă de ceea ce se întâmpla în urmă cu 20 de ani. Tabloul actual este complet diferit, atât din punct de vedere al tehnologiei, cât şi din cel al mentalităţii şi tipurilor de servicii solicitate. Tehnologic, au existat mai multe schimbări revoluţionare. Vechea tehnologie a crioconservării, cu rezultate mediocre, a fost înlocuită în ultimii ani cu tehnica vitrificării, ceea ce a permis rezultate net superioare, simplificarea tehnicii, precum şi conservarea cu succes a ovocitelor.
Sistemele de incubare a embrionilor au fost semnificativ îmbunătăţite, permiţând cultivarea embrionilor până la stadii avansate şi, consecutiv, dublarea ratei de succes. Genetica a adus, de asemenea, contribuţii spectaculoase domeniului reproducerii. De la prima generaţie de teste pe embrioni, ce putea analiza câţiva cromozomi, s-a ajuns la a treia şi chiar a patra generaţie de teste, ce vor putea, în curând, să secvenţieze întreg genomul, până la cele mai mici detalii. Despre celulele stem nici nu mai este nevoie să amintesc. T
oată lumea a auzit de posibilitatea conservării lor; puţină lume ştie însă că, deşi încă experimental, s-au obţinut deja celule reproductive din celule stem, ceea ce poate revoluţiona complet domeniul. Medicaţia este, în prezent, mult mai uşor de administrat de către oricine are sau nu pregătire medicală, sistemele de administrare fiind foarte simple. Protocoalele de tratament noi au reuşit să facă din sindromul de hiperstimulare ovariană, cea mai redutabilă complicaţie a tratamentului, o situaţie de domeniul trecutului.
Din punctul de vedere al mentalităţii, trebuie să recunoaştem că trăim vremuri interesante. Fertilizarea in vitro nu mai este SF, nici măcar în ţara noastră. Rareori mai întâlnim pe cineva care să nu fi auzit de aceste tehnici, să nu le considere “tratamente medicale moderne dar validate, nu experimentale” şi să nu cunoască pe cineva care a trecut prin acest gen de experienţă. În lume, sunt milioane de copii/adulţi concepuţi in vitro, sănătoşi şi cu performanţe intelectuale cel puţin similare populaţiei generale.
Acum se discută de “copii cu material genetic de la trei persoane”, tratamentul cuplurilor homosexuale sau prezervarea fertilităţii pentru perioade lungi de timp. Nu în ultimul rând, selecţia genetică a embrionilor, în scopul evitării unor boli sau sindroame genetice la copii, a intrat în practică şi este posibilă şi în ţara noastră.
CSÎD: Prezervarea ovulelor şi a embrionilor a devenit ceva curent?
Dr. Laura Dracea: Situaţia din România a rămas diferită faţă de restul Europei, din motive, în principal financiare. Suntem una dintre puţinele ţări în care statul nu acoperă financiar aceste servicii; având în vedere şi veniturile medii mult mai reduse faţă de majoritatea europenilor, accesul populaţiei la toate tehnicile de reproducere asistată rămâne limitat. Prezervarea embrionilor este efectuată în mod curent, de peste 15 ani.
Majoritatea celor care apelează la fertilizare in vitro şi obţin un număr mai mare de embrioni viabili, aleg să crioconserve embrionii suplimentari. Este o soluţie foarte simplă de a evita alte proceduri de fertilizare, dacă prima nu reuşeşte, sau pentru al doilea, sau al treilea copil.
Crioconservarea ovocitelor este nouă peste tot în lume. Tehnica a fost scoasă recent din categoria celor experimentale şi a luat o amploare rapidă în Europa şi SUA. Noi am pus la dispoziţie populaţiei de câţiva ani această tehnologie, dar abia în ultimul timp am avut mai multe solicitări, încă departe de posibilităţile noastre de stocare. Problema crioconservării ovulelor este încă controversată la nivelul comunităţii ştiinţifice. Specialiştii se tem că această posibilitate va încuraja amânarea sarcinii foarte mult, până la vârste la care riscurile medicale devin prea mari, iar copiii ar putea avea părinţi de vârste mai potrivite unor bunici.
CSÎD: Aţi avut şi cupluri din străinătate având în vedere serviciile de calitate pe care le oferiţi?
Dr. Laura Dracea: Ne mândrim cu mulţi copii concepuţi în laboratorul nostru şi care s-au născut şi cresc în toate colţurile lumii, inclusiv în America, Asia sau Africa.
Personalul vorbeşte limbi străine, iar documentele medicale şi informaţiile sunt disponibile şi în limba engleză. Ne bucură mult să primim aprecieri şi recomandări de la pacienţi din străinătate, mai ales că, de cele mai multe ori, ne transmit că nu ar fi beneficiat niciodată de asemenea servicii în ţările lor, decât cu costuri semnificativ mai mari. În mai 2014, am primit la New York premiul International Quality Award, iar în acest an, ni s-a atribuit 2014 IVF Award de către o organizaţie de profil internaţională.
Din această perspectivă, precum şi pentru faptul că oferim toate tehnologiile moderne şi o rată de succes mult peste media internaţională, nu mai văd niciun motiv pentru care românii să plece pentru tratament în străinătate, cum făceau înainte şi cum încă o mai fac. Din păcate, marketingul unor clinici din Grecia, Turcia sau Austria este foarte eficient şi mulţi români ajung la noi după ce au încercat mai multe tratamente în străinătate, cu regretul că nu au ştiut ce performanţe şi servicii ar fi găsit la noi, cu costuri mai mici şi cu posibilitatea comunicării detaliate în limba maternă, pentru a înţelege ce li se întâmplă.
CSÎD: Care au fost cele mai grele şi spectaculoase cazuri pe care le-aţi rezolvat până acum?
Dr. Laura Dracea: Cele mai dificile cazuri sunt cele cu multe eşecuri inexplicabile în antecedente, în diferite centre din lume. Când reuşeşti să aduci fericirea mult aşteptată în familii care au încercat 7 – 8 sau mai multe proceduri de fertilizare înainte şi care sunt în ultimul stadiu de disperare şi uzura psihică, satisfacţia este nepreţuită. Am avut şi situaţii în care, cu ocazia investigaţiilor pentru fertilitate, am depistat cancere incipiente care au fost tratate la timp, salvând viaţa şi prevenind agonia aferentă depistării tardive. Faptul că în aceste familii am reuşit să finalizăm cu succes şi tratamentul pentru fertilitate, a venit ca un bonus nesperat.
CSÎD: Este FIV viitorul omenirii având în vedere infertilitatea şi cuplurile gay?
Dr. Laura Dracea: Principalele motive pentru care fertilitatea este în scădere sunt legate de stilul de viaţă modern – amânarea sarcinii până la vârste cu fertilitate naturală foarte redusă, fumatul, obezitatea, frecventele boli cu transmitere sexuală, poluarea, chimicalele din alimente sau mediul înconjurător, radiaţiile şi mulţi alţi factori pe care poate nici nu îi cunoaştem încă. În mod evident, tot mai multe cupluri vor avea nevoie de tratament.
Este foarte adevărat că aceste tehnologii au permis şi cuplurilor homosexuale să aibă copii biologici, ceea ce crează o întreagă gamă de servicii medicale specifice.
CSÎD: Aţi avut cupluri gay care au aplelat la inseminare/mamă purtătoare?
Dr. Laura Dracea: Am avut cupluri de lesbiene care au apelat la inseminare cu spermă de la donator. Avem suspiciuni şi în privinţa unor cupluri heterosexuale că ar fi făcut tratamente în beneficiul unui partener homosexual. Din păcate, aceste cupluri se feresc să îşi dezvăluie situaţia reală, de teama să nu fie judecaţi sau refuzaţi. Nu avem cum să verificăm aceste aspecte, motiv pentru care avem doar presupuneri.
Nu pot să vorbesc în numele altor colegi, dar cel puţin în clinica noastră, suntem o echipă cu o viziune extrem de deschisă spre tot ce este inovator sau atipic. Experienţa ne-a făcut să ne confruntăm cu nenumărate situaţii de viaţă sensibile şi ne-a modelat un mod de abordare foarte înţelegător şi încurajător.
Atât personalul medical cât şi toţi ceilalţi colegi de la recepţie şi alte zone administrative, au experimentat în clinică situaţii extrem de diverse şi neobişnuite; însuşi profilul nostru de activitate ne face să fim mai deschişi, mai empatici şi foarte progresişti.