Vizita la ginecolog. Pe cât de normală este pentru orice femeie activă sexual sau nu, pe atât de amânată este (în multe cazuri) vizita la ginecolog. Iată cum decurge în mod normal o vizită la medicul ginecolog, cât de des se impune un control şi ce afecţiuni pot fi detectate.
Pentru a înţelege mai uşor anumiţi termeni pe care medicul îi va folosi în timpul consultaţiei vom începe prin a defini aparatul genital şi ginecologia.
Conform informaţiilor din ”Dicţionar Medical Ilustrat de la A la Z”, apărut la editura Litera, aparatul genital este ansamblu al organelor şi structurilor anatomice de care depinde funcţia de reproducere la cele două sexe. Atât la femeie cât şi la bărbat, aparatul genital este format din 3 părţi – glande numite gonade, în care au loc producţia de celule sexuale (un ansamblu de canale – căi genitale – care permit tranzitul gameţilor astfel încât să ajungă la fecundare, un ansamblu de structuri externe (organe genitale externe) cu o conformaţie ce face posibilă împerecherea. Aparatul genital prezintă legături anatomice cu aparatul urinar – de aceea se vorbeşte despre aparatul urogenital.
Ginecologia este ramură a medicinei care are drept obiect studiul fiziologiei şi al patologiei aparatului genital feminin şi al tuturor celorlate structuri care depind funcţional de el.
La medicul ginecolog se efectuează atât teste pentru diagnosticul precoce al unor boli grave de exemplu, testul Papanicolau se face pentru diagnosticul patologiei preneoplazice a colului uterin. Tot la medicul ginecolog au loc şi terapii pentru tumorile aparatului genital. O parte dintre femei au probleme de fertilitate – multe dintre aceste afecţiuni încep să fie tratate tot în cabinetele de ginecologie (vezi tehnicile de reproducere asistată care permit în unele cazuri unor cupluri diagnosticate cu sterilitate să ajungă la concepţie). Aparatul genital se află în raport cu aparatul endocrin, aşadar unele afecţiuni conectează cele două aparate şi este ideal ca medicul ginecolog să lucreze în echipă cu medicul endocrinolog.
Nu există o vârstă anume pentru prima vizită la ginecolog. Depinde de problemele de sănătate existente sau de factori precum contracepţia. Recomandarea medicilor este ca dacă nu există probleme, primul consult să se facă în jurul vârstei de 16 ani (dacă pacienta nu a început viaţa sexuală mai devreme). S-a observat că la primul consult ginecologic, adolescentele se simt mai protejate dacă mama sau sora le însoţeşte şi dacă medicul este femeie.
Dacă nu sunt afecţiuni care impun mai des un consult, se recomandă o vizită de rutină cel puţin o dată pe an. Evident, se consultă un medic ginecolog de fiecare dată când sunt probleme de sănătate în sfera genitală.
Multe femei ajung pentru prima oară la medicul ginecolog (dacă nu sunt alte probleme – de exemplu lipsa ciclului menstrual sau din contra menstruaţii dese) atunci când îşi încep viaţa sexuală. Ocazie cu care medicul ginecolog va prescrie şi o metodă contraceptivă în acord cu starea de sănătatea a pacientei, stilul de viaţă şi dorinţele sale. Cea mai răspândită metodă contraceptivă (pe lângă prezervativ) este pilula hormonală bazată pe asocierea de estrogeni şi progestinice. Atenţie, pilulele contraceptive, nu protejează niciunul dintre parteneri de transmiterea bolilor sexuale. Prezervativul (folosit de la începutul până la sfârşitul actului sexual, la fiecare act sexual) este singura barieră eficientă împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Examenul ginecologic constă în examinarea organelor genitale interne şi, atenţie nu comportă nici un fel de traumatism!
Se vor analiza şi abdomenul şi sânii. Iar pacienta va răspunde unor întrebări generale legate de menstruaţie (la ce vârstă s-a instalat, frecvenţă, data ultimei menstruaţii), sarcini, avorturi, debutul vieţii sexuale, metode contraceptive, afecţiuni cronice (dacă are).
Cele mai frecvente sunt infecţiile provocate de microrganisme. Se depistează şi tratează diverse inflamaţii de la infecţii urinare, la vaginte, candidoze, la boli venerice precum silfilis sau gonoree sau infecţii cu HPV (anumite tipuri de HPV sunt responsabile pentru declanşarea cancerului de col uterin). Numărul bolilor transmisibile prin contact sexual neprotejat de prezervativ este foarte mare. De asemenea, la femei se pot descoperi tumori beninge sau maligne pe uter sau ovare.
Pe lângă anamneză, consult propriu-zis al aparatului genital la medicul ginecolog se recoltează secreţie vaginală pentru detectarea anumitor microorganisme prezente în acest mediu. Se mai pot efectua examene citologice (frotiu vaginal şi test Papanicolau). De asemenea, se pot face şi investigaţii instrumentale (colonoscopie, ecografie pelvină, laparoscopie). Tot medicul ginecolog poate trimite probe la laborator de ţesut pentru biopsie, se pot face dozaje hormonale etc. De asemenea, tot medicul ginecolog constată sarcina şi evoluţia ei. Tot cu medicul ginecolog se discută şi despre întreruperile de sarcină sau avorturi spontane.
Iritaţii în zona genitală (senzaţia de mâncărime, apariţia unor pustule ori excreşcenţe etc), dureri, amenoreee (lipsa ciclului menstrual) sau ciclu menstrual neregulat, secreţii vaginale abundente, secreţii vaginale neobişnuite.
Pentru ca rezultatele analizelor să fie cât mai acurate este bine că înainte cu 24 de ore să se evite contactul sexual, să se evite folosirea produselor de igienă intimă (geluri), să nu se facă spălături vaginale, să nu se folosească ovule sau creme. Zilele de imediat după terminarea ciclului menstrual sunt o perioadă propice pentru a merge la medicul ginecolog.
Atenţie, vizita la medicul ginecolog ajută la depistarea timpurie a cancerului de col uterin, a cancerului de sân, dar şi a unor afecţiuni care pot afecta fertilitatea. De asemenea, toate persoanele active sexual trebuie să consulte medicul ginecolog ori de câte ori apar semne alte infecţiilor şi inflamaţiilor aparatului reproducător. Bărbaţii trebuie să consulte medicul urolog.
Fotografii 123Rf.com