Medic: „Tiroida ne menține tineri, inteligenți. Practic, menține viața”. Cele 3 analize pentru tiroidă

Tiroida este o glandă cu un rol fundamental în funcţionarea optimă a organismului nostru. Despre bolile care pot apărea la nivelul tiroidei, analizele necesare pentru a depista o afecţiune, din timp, dar şi cum poate influenţa stilul de viaţă, am stat de vorbă cu doamna Dr. Corina Neamţu, medic primar endocrinolog.

Glanda tiroidă: ce rol are

C.S.Î.D.: Care este rolul tiroidei în organsim?

Dr. Corina Neamţu: Tiroida are un rol fundamental în organism şi că să îl parafrazez pe prof. Parhon: fără tiroidă civilizaţiile nu ar exista. Pentru că începând din viaţă intauterină, tiroida are un rol fundamental în dezvoltarea neuronilor fătului şi de aceea este importantă o funcţie tiroidiană bună a mamei, pentru dezvoltarea creierului copilului, mielinizează neuronii şi îl fac mai mult sau mai puţin inteligent, evident, în acord cu factorii genetici. Sunt mai multe lucruri implicate în această dezvotare a creierului. După naştere, tiroida îşi continuă rolul, în primul rând în reglarea tuturor metabolismelor, a creşterii celulare, a frecvenţei cordului şi a adaptării cordului la efort. Deci, este foarte importantă, ne menţine tineri, ne menţine inteligenţi.Practic menţine viaţa.

Recomandări

7 boli ce îţi pot afecta tiroida

Afecţiunile de care te poţi îmbolnăvi dacă nu îţi tratezi tiroida

C.S.Î.D.: Ce ar trebui să facă mama în timpul sarcinii, castfel încât funcţia tiroidei să fie una nomală?
C.N.: A început să intre, aproape uzual, în screening-ul femeii însărcinate în primul trimestru, analiza dozărilor hormonale care să ateste normalitatea funcţiei tiroidiene. Şi, de obicei, acele femei tinere nu ştiu că au o problemă până în momentul în care sunt însărcinate. Deci, colegii ginecologi au început să facă screening-ul tiroidian la gravidă în primul trimestru. Se tratează astfel încât produsul de concepţie să nu sufere.

Glanda tiroidă: boli frecvente

C.S.Î.D.: Care sunt cele mai comune boli legate de tiroidă? Care sunt disfuncţiile ei?
C.N.: Într-un fel, cea mai frecvent întâlnită boală este boală auto-imună de tiroidă. Afectează din ce în ce mai mulţi pacienţi şi nu neapărat că a crescut frecvenţa, cât a crescut disponibilitatea testelor auto-imune care arată un nivel crescut al anticorpilor îndreptaţi împotriva tiroidei. Această patologie care apare, cel mai frecvent, la cabinetele de endocrinologie. Nu este cea mai gravă, dar este cel mai frecvent întâlnită.

C.S.Î.D.: În afară de ea?
C.N.: Mai este hiper funcţia tiroidiană. Atunci când vorbim de auto-imunitate,  vorbim, mai frecvent, de hipo funcţie dar şi de hiper funcţie cu anticorpi diferiţi. Cele două boli, se pot transforma, la un moment dat, una în cealaltă. Apoi vorbim de patologia nodulară tiroidiană şi aici începem de la nodulul benign, până la cancer cu diferitele lui forme.

Glanda tiroidă: simptome

C.S.Î.D.: Care sunt simptomele? Ce ar trebui să ne trimită la un endocrinolog? Ce stări ne pot da bolile enumerate mai devreme astfel încât să mergem la medic?
C.N.: Dacă vorbim despre cea mai frecventă boală şi anume tiroidita cronică, ea conferă simtomatologie numai când este însoţită de disfuncţie tiroidiană. Mulţi pacienţi au o funcţie tiroidiană normală, dar au anticorpi împotriva tiroidei, crescuţi. Aceia nu sunt de tratat, ei trebuie doar urmăriţi şi monitorizaţi ca să putem interveni când apare disfuncţia efectivă.

Pentru hipertiroidisim, câteva semne ar fi uscăciunea pielii, constipaţia, uşoara creştere în greutate (care este de fapt o creştere falsă în greutate, pentru că  metabolismul fiind redus este mai mult acumulare de apă), oboseala, scăderea capacităţii intelectuale, tulburări de memorie, iar în cazuri severe se acumulează lichid în locuri cu oarecare gravitate cum ar fi la nivelul învelişului cordului – pericartida, scade foarte mult frecvenţa cordului şi viaţa pacientului poate fi pusă în pericol. Formele cele mai severe fiind cu comă mixedematoasă ireversibilă.

C.S.Î.D.: Sunt nişte analize pe care le putem face pentru a şti că suntem în regulă cu tiroida?
C.N.: Absolut. Şi, din fericire, 99% dintre laboratoarele din preajma noastră oferă aceste analize şi chiar prin medicul de familie sunt incluse în pachetul de analize subvenţionate de casă de asigurări.

C.S.Î.D.: Şi care ar fi acest analiz, în mare?
C.N.: Cele 3 analize care sunt şi în portofoliul medicului de familie sunt hormonul  FT4 (tiroxina liberă), TSH (hormonul de control al tiroidei) şi anti-TPO.

C.S.Î.D.: Deci noi le putem face cu o trimitere de la medicul de familie ca screening?
C.N.: Mai sunt şi alte analize care se fac ulterior dacă se depistează ceva sau dacă medicul nu este lămurit exact despre ce patologoie este vorba.

C.S.Î.D.: Care sunt cauzele apariţiei acestor disfuncţii şi acestor probleme ale tiroidei? Au legătură cu genetica?
C.N.: Da, au legătură cu genetica. Boala autoimună de tiroidă are o penetranţă genetică importantă între 25-50%, deci un copil poate fi predispus de a face boala, ca urmare a moştenirii genetice. În al doilea rând, patologia nodulară tiroidiană şi mărimea tiroidei în volum, termen popular numit guşă, este legată de dificitul de iod şi în România există încă regiuni deluroase cu deficienţă de iod în apă. El este legat în subsol de anumiţi compuşi şi atunci nu avem suficient iod.

C.S.Î.D.: Şi se dezvoltă această guşă?
C.N.: Creşte volumul tioridian ca să compenseze lipsa de iod, pentru că în compoziţia hormonilor tiroidieni iodul este prepodnerent.

C.S.Î.D.: Stilul de viaţă poate influenţa disfuncţia tiroidei ?
C.N.: Probabil. Întotdeauana stresul este implicat. Există şi anumite lucruri din străinătate care spun acest lucru. De exemplu excesul de iod administrat fie cu substanţe de contrast pentru explorări imagistice, fie accidental care, pe o tiroidă vulnerabilă, poate să producă o disfuncţie, iradierea accidentală poate crea o anumită patologie.

C.S.Î.D.: Dacă aceste boli, pe care le-aţi enumerat, nu sunt descoperite la timp, care sunt riscurile la care ne expunem ?
C.N.: Cele mai mari riscuri, depind de vârsta pacientului. Pacientul tânăr tolerează foarte bine şi funcţia hiper şi cea hipotiroidiană pentru că are un cord sănătos. Pacientul în vârstă are în primul rând repercusiuni cardiovasculare. În sine, prin influenţa pe care hormonii tiroidieni o au asupra contractilităţii şi a frecvenţei cordului o dată, şi în al doilea rând, prin faptul că absenţa lor creşte colesterolul şi pe termen lung hipercolesterolemia produce afectare vasculară.

Glanda tiroidă: investigaţii

C.S.Î.D.: Ce ar trebui să facă un om astfel încât să fie liniştit, să ştie că această funcţie a tiroidei este una normală? Să meargă la medic, să facă analizele?

C.N.: Analizele uzuale şi un screening de tiroidă care dacă este normal nu trebuie repetat în fiecare an. Acum nu vorbim de femeia tânăra însărcinată, acolo trebui făcute la începutul sarcinii. În săptămâna 7-8, aşa ar fi optim. Acum există o tendinţă, în ţările care au un sistem medical bine pus la punct, de a face screningul la 50 de ani deoarece atunci pare că patologia autoimună de tiroidă creşte foarte mult ca incidenţa şi atunci se face screeningul tiroidian.

C.S.Î.D.: Am înţeles, la începutul unei sarcini, când ne apropiem de vârstă de 50 de ani, dacă avem antecedente familiale sau dacă avem simtomatologia de care am vorbit.