Împreună putem învinge cancerul mamar!

Cancerul mamar este prima cauza a mortalitatii in randul femeilor din Romania. Anual, sunt depistate peste 6.000 de cazuri noi, cele mai multe in stadii avansate. Lipsa simptomelor, ignoranta sau accesul modest la mijloacele de informare, prevenire si tratament fac din tara noastra un punct fierbinte pe harta de actiune a cancerului de san.

Boala este foarte rar intalnita inainte de varsta de 25 de ani, insa frecventa ei creste dupa 30 de ani. Trei sferturi din cazurile diagnosticate se inregistreaza la femeile peste 50 de ani. Acest lucru nu inseamna ca varsta este principalul criteriu dupa care maladia isi alege victimele.

Mostenirea genetica, stilul de viata sau obiceiurile alimentare defectuoase sunt doar cativa dintre factorii care creeaza terenul propice instalarii bolii. Punctul de plecare al cancerului mamar il reprezinta o mutatie a genelor BRCA. Mai intai apare o celula. Apoi urmatoarea. Fara ca noi sa stim.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Poti fi tu. Poate fi mama ta, sora sau prietena ta. Poate fi oricine. In acest stadiu, nimeni nu banuieste ce i se intampla. Dramatic este ca, desi avem la indemana instrumente de prevenire, tot ne ia pe nepregatite.

Daca in cazul formelor de cancer pulmonar sau de pancreas, sansele de diagnosticare precoce sunt mai mici, din pricina localizarii mai putin accesibile a acestor organe, in cazul cancerului mamar lucrurile stau altfel.

Aici pot fi efectuate autoexaminari, ecografii, mamografii, completate de testele de sange ce pun in evidenta markerii tumorali.

Care sunt factorii care cresc riscul de cancer la sân?

Aţi avut prima menstruaţie precoce şi nu aţi devenit mamă până la 35 de ani? În acest caz, aveţi un risc crescut de a face cancer de sân, spun specialiştii. Iată de ce nu trebuie să rataţi nici un examen ecografic anual. Acesta trebuie să vizualizeze obligatoriu şi zona axilară.

Una din 7 femei se îmbolnăveşte de cancer mamar. Această maladie este pe primul loc în topul diagnosticelor oncologice la femei. Iată de ce este vital să nu rataţi controalele anuale. „Dacă sânul este normal, se face o ecografie în fiecare an. Dacă există leziuni suspecte sau care trebuie urmărite se face monitorizare rapidă, la 3 luni câte o ecografie” spune dr. Adriana Rîmbu, medic primar imagistică.

După vârsta de 40 de ani, o dată la doi ani se recomandă o mamografie. Însă, dacă aţi avut prima menstruaţie înainte de 10 ani, riscul de cancer de sân este mai mare. Acelaşi pericol se întâlneşte şi la femeile care intră la menopauză dupa 53 de ani. Mai mult, dacă aţi născut peste 35 de ani sau nu aţi alăptat niciodată, pot apărea problemele.

„Nu este obligatoriu ca o femeie care naşte târziu şi care alaptează puţin sau deloc să facă neapărat cancer de sân. Este însă un factor care se adaugă peste cel genetic care e determinant”, spune dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog.

Factorul genetic este vital în apariţia acestui tip de neoplasm. Astfel femeile care au rude de gradul 1 diagnosticate cu această maladie ar trebui să îşi facă investigaţii chiar de mai multe ori pe an. Aceasta chiar dacă nu au leziuni. La ecografie sau sonoelastografie, medicii trebuie să vizualizeze şi axila. „Regiunea axilară este primul nod de apariţie a mestastazelor ganglionare. Deci poţi să ai o tumoră mamară foarte mică dimensional dar care să se metastazeze repede glanglionar. Vorbim de cancerele foarte agresive”, spune dr. Adriana Rîmbu, medic primar imagistică.

De asemenea, dacă specialistul constată leziuni benigne în sân, există o recomandare. „Regula de aur la sân este cum ai o tumoră dură solidă şi nu chistică, cu lichid, să o scoţi pentru ca riscul de dezvoltare a cancerului de sân este foarte mare”, spune dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog.

Chiar dacă genele pot dicta apariţia cancerului, aproape 90% dintre pacientele diagnosticate cu neoplasm de sân nu au avut rude cu aceeaşi afecţiune. „În funcţie de cât de mult sunt modificate aceste gene, la care se asociază şi istoricul familial şi factorii de mediu – naştere, alăptare acest test să-ţi spună riscul de cancer de sân”, spune dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog.

Testul se poate face şi în România, din celulele recoltate din salivă. Fiecare celulă din corpul omenesc conţine informaţia genetică completă, cu excepţia spermatozoizilor şi a ovocitelor. „În saliva pe care o avem se regăsesc celule din mucoasa bucală care s-au descuamat de pe mucoasa bucală fiind îmbătrânite şi înlocuite cu altele tinere. Examinând genomul acelei celulele stem, putem să realizăm defectele genetice ale întregului organism”, spune dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog.
Astfel, puteţi afla dacă aveţi un risc standard de cancer de sân, un risc mediu sau unul crescut. În funcţie de aceste date, se stabileşte frecvenţa controalelor la medic.

Diagnosticul precoce, cheia supravietuirii

Cancerul mamar poate fi descoperit intr-un stadiu precoce, intermediar sau avansat si poate evolua lent, moderat sau rapid, in functie de caracteristicile fiecarei femei.

Ce face diferenta intre victime si supravietuitoare? Momentul diagnosticarii. Aruncand o privire mai atenta peste statisticile realizate in ultimii 30 de ani, cercetatorii americani au constatat un fapt cat se poate de important: principalii nostri aliati nu sunt chimioterapia, radioterapia sau tratamentul chirurgical, ci diagnosticul precoce.

Cu alte cuvinte, descoperirea modificarilor esentiale in organism, inainte de aparitia primelor simptome ale bolii, inseamna sanse reale de supravietuire. 

Putem invinge cancerul!

Studiile arata ca 90% dintre femei inving boala daca o descopera in primele faze, comparativ cu doar 10% dintre cele care sunt diagnosticate in faze intermediare. In privinta fazelor terminale nu se mai pune problema vindecarii, ci doar ameliorarii simptomelor.

Cantitatea masiva de substante chimice si exploziile de radiatii la care sunt supuse femeile diagnosticate tardiv nu antreneaza, in nici un caz, un prognostic optimist. Femeile care sunt convinse ca nu li se va intampla tocmai lor asa ceva ar trebui sa-si priveasca in ochi copiii si sa realizeze ca lupta cu cancerul in formele cele mai avansate este ca si nula. 

Cum se fac examinarile?

Incepand cu varsta de 20 de ani, fiecare femeie ar trebui sa-si palpeze sanii lunar, dupa menstruatie, cand sunt detensio­nati. Intre 35-45 de ani se recomanda o mamo­grafie o data la 3 ani, intre 45-50 de ani, mamografia se face la 2 ani, iar la cele peste 50 de ani ar trebui sa se realizeze anual. Pentru femeile sub 35 de ani se recomanda ecografia mamara.

Mamografia este o metoda prin care tesutul mamar poate fi analizat in profunzime, permitand detectarea celor mai mici tumori, care scapa examinarii prin palpare. Nu se recomanda la intervale mai mici de un an, din cauza iradierii.

Ecografia mamara este un procedeu care se recomanda femeilor tinere al caror tesut mamar este mai dens.

Iata cateva dintre cele mai bune clinici din lume, care le-ar putea reda bolnavilor de cancer speranta:

Clinica Nova Vita din Belgrad – pe langa tratamentele standard ce includ radioterapie si chimioterapie, clinica este singura din Europa de Est care aplica un tratament imuno-stimulator pacientilor cu efectiuni maligne.

Hannover Medical School din Germania – unul dintre cele mai prestigioase institute de medicina din Germania: universitate, centru de cercetare si clinica de tratament pentru cele mai grave boli. Este lider mondial la transplantul de plamani.

Centre Gamma Knife, Hôpital Erasme & Inst. J.Bordet, Belgia – practica un procedeu de radiochirurgie stereotaxica care se recomanda tumorilor cerebrale.

Centrul Oncologic Sloan-Kettering din New York – la specialistii de la acest institut a apelat Paul Newman pentru a-si trata cancerul pulmonar.

Antalya Medical Park din Turcia – ofera metode moderne de diagnostic si tratament a cancerului de san, plamani, prostata, intestine, stomac si pancreas, ovarian si de col.

In tara:

Institutul Clinic Fundeni din Bucuresti
Institutul Oncologic “Ion Chiricuta” Cluj
Sectia de Oncologie a Spitalului Municipal Timisoara
Sectia de Oncologie si Radioterapie de la Spitalul Clinic „Sf. Spiridon”, Iasi