Imuno-oncologia, terapia care ajută sistemul imunitar să trateze cancerul

Rezultatele Global Burden of Cancer, un amplu studiu de epidemiologie a cancerului publicat săptămâna aceasta (28 mai), arată că în 2013 această boală a urcat pe locul al doilea ca număr de decese la nivel mondial, după bolile cardiovasculare.

În România, numărul cazurilor de cancer şi al deceselor provocate de acesta este în creştere mai mare faţă de media regională şi globală.

Potrivit autorilor, creşterea poverii cancerului se explică prin creşterea şi îmbătrânirea populaţiei, ca şi prevalenţei crescute a unor factori de risc precum supraponderea şi obezitatea, fumatul, consumul de alcool şi hipertensiunea.

Recomandări

Factorii de risc pentru melanom, cel mai agresiv cancer de piele!

3 mituri spulberate despre cancer şi prevenirea lui

La nivel mondial, studiul publicat online în revista ştiinţifică JAMA Oncology estimează că în 2013 au apărut 14,9 milioane de cazuri noi de cancer, numărul deceselor cauzate de cancer fiind de 8,2 milioane, iar numărul anilor de viaţă sănătoasă pierduţi fiind de 196 de milioane.

Între 1990 şi 2013, proporţia deceselor cauzate de cancer din totalul deceselor a crescut de la 12% la 15%. Astfel, cancerul a devenit a doua cauză de mortalitate în 2013, în spatele afecţiunilor cardiovasculare. Numărul anilor de viaţă sănătoasă pierduţi (AVAD) din cauza cancerului a crescut la nivel global cu 29%. Unul din trei bărbaţi şi una din cinci femei vor face cancer pe parcursul vieţii, conform studiului.

În România, potrivit estimărilor studiului, în 2013 au apărut circa 67.300 de noi cazuri de cancer, faţă de aproximativ 50.000 în 1990, însemnând o creştere cu 35% a numărului de cazuri. Raportată la 100.000 de locuitori şi standardizată pentru vârstă, incidenţa a crescut de la 195,5 la 223,5, adică cu 14%. În aceeaşi perioadă, rata standardizată a incidenţei a crescut la nivel global cu 3,8% (de la 228,6 la 237,3), iar în Europa centrală, regiune în care este cuprinsă şi ţara noastră, cu 7% (de la 256,5 la 274,9). Numărul total al deceselor cauzate de cancer în ţara noastră în 2013 a fost de 41.400, faţă de 34.000 în 1990, reprezentând o creştere în termeni absoluţi de 21,73%.

Raportată la 100.000 de locuitori şi standardizată pentru vârstă, mortalitatea prin cancer în România a crescut în aceeaşi perioadă de la 132,6 la 133,8, adică 0,8%. În acelaşi interval, la nivel global, deşi numărul efectiv al deceselor a crescut cu 45%, până la 8,2 milioane, rata mortalităţii a scăzut cu 14,8% (de la 156,2 la 133,15). Şi în Europa centrală, numărul deceselor a crescut cu 18%, până la 2,8 milioane, însă rata mortalităţii a scăzut cu 12% (de la 181,2 la 159,4).
Principalele tipuri de cancer în România

În România, principalele tipuri de cancer ca număr de noi cazuri în 2013 la ambele sexe au fost cancerul pulmonar (8.890 de cazuri noi), colorectal (8.660), de sân (7.895), de prostată (5.890), alte neoplasme (5.291), cancerul de col uterin (3.431), oral (3.320), gastric (3.290), pancreatic (2.565) şi vezical (2.000).
La bărbaţi, cele mai multe cazuri noi de cancer au fost cele pulmonar (7.120 cazuri), de prostată (5.890), colorectal (5.350), oral (2.975), alte neoplasme (2.605), cancerul gastric (2.320), vezical (1.520), pancreatic (1.395), laringian (1.190) şi hepatic (1.076). Cele mai multe cazuri noi de cancer la românce au fost cele de sân (7.695 de cazuri), de col uterin (3.430), colorectal (3.310), alte neoplasme (2.685), cancer pulmonar (1.869), ovarian (1.310), pancreatic (1.170), gastric (970), cerebral (820) şi hepatic (785).

În România, principalele tipuri de cancer ca număr de decese în 2013 la ambele sexe au fost cancerul pulmonar (8.790 de decese), cel colorectal (5.190), gastric (3.150), de sân (2.880), pancreatic (2.665), hepatic (2.075), alte neoplasme (1.980), cancerul de prostată (1.875), cel de col uterin (1.700) şi cerebral (1.330). La bărbaţi, primele zece cauze de decese prin cancer au fost cancerele pulmonar (6.950 de decese), colorectal (3.070), gastric (2.210), de prostată (1.875), pancreatic (1.515), hepatic (1.175), alte neoplasme (1.025), cancerul vezical (915), oral (830) şi cerebral (715). Pentru românce, principalele cauze de deces prin cancer au fost cancerul de sân (2.805 decese), colorectal (2.120), pulmonar (1.845), de col uterin (1.700), pancreatic (1.150), ovarian (1.015), alte neoplasme (955), cancerul gastric (940), cel hepatic (900) şi cerebral (615).

După numărul de noi cazuri, principalele tipuri de cancer la nivel global în 2013 au fost:

Cancerul traheal, bronşic şi pulmonar (1,8 milioane noi cazuri şi 1,6 milioane de decese) – 1 din 18 bărbaţi şi 1 din 51 de femei face acest tip de cancer de la naştere la 79 de ani; cancer de sân (1,8 milioane cazuri noi şi 464.000 decese) – 1 din 18 femei fac acest tip de cancer; cancer colorectal (1,6 milioane cazuri noi şi 771.000 decese)- 1 din 27 de bărbaţi şi 1 din 43 de femei; cancer de prostată (1,4 milioane cazuri, 293.000 decese); cancer gastric (984.000 de cazuri şi 841.000 de decese) – 1 din 36 de bărbaţi şi 1 din 84 de femei; cancer hepatic (792.000 de cazuri, 818.000 de decese) – 1 din 45 de bărbaţi şi 1 din 121 de femei; cancer de col uterin (485.000 de cazuri şi 236.000 de decese) – 1 din 70 de femei; limfom non-Hodgkin (465.000 de cazuri şi 226.000 de decese) – 1 din 103 bărbaţi şi 1 din 151 de femei; cancer esofagian (442.000 de cazuri şi 440.000 de decese) – 1 din 73 de bărbaţi şi 1 din 203 femei; leucemie (414.000 de cazuri şi 265.000 de decese) – 1 din 127 de bărbaţi şi 1 din 203 femei. Studiul Povara Global a Cancerului a analizat incidenţa, mortalitatea şi dizabilitatea pentru 28 de tipuri de cancer în 188 de ţări s-a bazat printre altele pe date (limitate în multe ţări, după cum recunosc autorii) din registrele de cancer şi rapoartele autopsiilor.

Imuno-oncologia – noua paradigmă în tratamentul cancerului

Ce este diferit la terapiile imuno-oncologice?

• Vizează sistemul imunitar al organismului, nu tumora în sine;
• Permit sistemului imunitar să recunoască şi să atace selectiv celulele tumorale;
• Oferă sistemului imunitar o memorie de lungă durată, astfel încât acesta să se poată adapta continuu şi să poată furniza un răspuns durabil şi pe termen lung, faţă de cancer.

„Imuno-oncologia duce ştiinţa oncologică într-o zonă foarte profundă de cunoaştere a medicinei. Suntem contemporani cu o nouă etapă istorică pentru tratamentul cancerului, după cea a terapiilor ţintite. Imuno-terapiile nu vizează direct celulele canceroase, ci îşi propun “trezirea” sistemului imun al organismului pentru a lupta împotriva cancerului. Toate celelalte clase de tratamente amintite anterior vizau direct tumora, celulele canceroase.” Dr Marius Geantă.

Folosind sistemul natural de apărare al organismului, imunoterapia poate aduce o nouă perspectivă acelor pacienţi cu anumite tipuri de cancer pentru care au fost epuizate alte opţiuni terapeutice.

Terapiile imuno-oncologice continuă să fie investigate în încercarea de a răspunde nevoilor încă nesoluţionate şi pentru îmbunătăţirea perspectivelor clinice în cazul stadiilor avansate de cancer.

Rezultatele IO sunt aplicate în tratamentul melanomului şi al cancerului pulmonar, iar eforturile de cercetare se îndreaptă spre alte tipuri de cancer precum cel de sân, colorectal, gastric, renal, hepatocelular etc

ASCO (American Society of Clinical Oncology) 2015

25.000 medici din întreaga lume au fost prezenţi la ASCO 2015. Peste 5000 de prezentări au fost susţinute şi 350 de jurnalişti au participat la media-briefing-ul dedicat inumo-terapiei.

Imuno-Oncologia este de departe tema nr. 1 la cea mai importantă reuniune ştiinţifică de oncologie a anului, ASCO 2015. Experţii prezenţi au fost de acord că suntem abia în etapa de început a imuno-oncologiei ca ştiinţă modernă.

Experţii prezenţi la ASCO 2015 au fost de acord că suntem abia în etapa de început a imuno-oncologiei ca ştiinţă modernă. Un debut care aduce mult optimism, multe speranţe şi câteva idei, relatate pe scurt de Dr Marius Geantă:

1. Imuno-oncologia nu se referă numai la tratamentul melanomului malign.

2. Imuno-oncologia duce ştiinţa oncologică într-o zonă foarte profundă de cunoaştere a medicinei.

3. În etapa actuală, una dintre marile greşeli ar fi focusul asupra preţului medicamentului, în locul promovării unei discuţii extinse asupra beneficiilor imuno-oncologiei.