Interviu cu dr. Mihaela Leventer: Ce riscă românii care se expun necugetat la soare

Ca în fiecare an, plajele sunt aglomerate în lunile fierbinţi de vară, iar mulţi români se expun la soare fără a ţine cont de ore, dar şi de regulile de protecţie împotriva razelor ultraviolete. În acest context, nu este de mirare cât de agresiv a devenit în ultimii ani cancerul de piele. Am stat de vorbă cu medicul dermatolog Mihaela Leventer, pentru a afla ce soluţii există şi care sunt cele mai eficiente cosmetice de sezon.

CSÎD: În ciuda avertismentelor specialiştilor, plajele sunt pline în sezonul cald, chiar la ore interzise. Sunt românii victimele sigure ale cancerului de piele?

dr. Mihaela Leventer: Românii au o piele deschisă la culoare (fenotip II şi III) şi prin urmare sunt mai expuşi riscului de cancer cutanat. De altfel, observăm un număr sporit de probleme cutanate la persoanele care au stat neprotejate la soare de-a lungul vieţii, cum sunt persoanele care lucrează în construcţii sau în agricultură.

Recomandări

Răcelile de vară, mai periculoase decât par!

Herpesul genital: cum se transmite

Cei care se ard acum vor avea probleme peste câţiva ani. Riscul arsurii solare este însă mai mare la copii. Se spune că o arsură dată de ultraviolete la vârsta copilăriei, adică până la 7 ani, creşte riscul de cancer de piele cu 75%.

CSÎD: Câte persoane aţi diagnosticat anul acesta cu cancer de piele şi care este evoluţia lor? Cum stă România la acest capitol faţă de alte ţări?

dr. Mihaela Leventer: În ultima lună, am diagnosticat 5 melanoame maligne dintre care unul la o domnişoară de doar 19 ani şi am operat 29 carcinoame cutanate, care sunt considerate cele mai numeroase cancere de piele. Numărul melanoamelor maligne estimate la nivelul întregii ţări este de 3000 de cazuri.

Din păcate, România nu publică date statistice la nivel naţional şi nu avem nici un registru al cancerelor de piele aşa cum se întâmplă în alte ţări europene. În ţările Uniunii Europene s-a dublat numarul de cancere de piele în ultimii 10 ani şi acest fapt este pus pe seama petrecerii timpului liber la plajă sau a utilizării aparatelor de bronzat artificial de către o populaţie cu piele albă.

CSÎD: În ce procent contează genele în privinţa cancerului şi care este „vina”soarelui?

dr. Mihaela Leventer: Observaţia ne arată că în familiile în care a existat un melanom malign, riscul de a întâlni un alt caz de melanom creşte de 1000 de ori. De aici şi interesul cercetătorilor pentru a depista mutaţia genică ce predispune la boală. Culoarea pielii este determinată genetic, numărul mare de aluniţe se moşteneşte de asemenea.

Se consideră ca pe un fond genetic defectuos, anumite boli se manifestă cu uşurinţă. Nu e suficient să ai pistolul încărcat, dezastrul se produce când cineva apasă pe trăgaci. Expunerea la UV activează mecanismul multiplicării celulare anarhice la fel şi traumatismul repetat. E nevoie de un complex de factori care să declanşeze boala. 

CSÎD: Ce pot face la modul realist cremele cu factor de protecţie? Pot proteja cu adevărat o aluniţă cu probleme?

dr. Mihaela Leventer: Cremele de fotoprotecţie feresc pielea de arsură, scad senzaţia de disconfort dar nu ne protejează cu totul de cancerul de piele. Aluniţa activă are un risc mare de a vira spre un melanom malign dacă este expusa la lumină, chiar protejată de cremă. După cum ştim, cremele nu asigură protecţie totala ci parţială.

CSÎD: Ce alte semne de pe piele, în afară de aluniţe, ar trebui să-i determine pe oameni să nu se mai expuna necugetat la soare?

dr. Mihaela Leventer: Cele mai comune leziuni cutanate provocate de radiaţia UV sunt keratozele solare sau actinice. Acestea se manifestă ca nişte pete roz, roşii aspre şi descuamate. Sunt localizate mai ales pe scalp, pavilionul urechilor dar şi pe faţă, braţe mai ales zonele vazute conic de lumină.

Keratozele actinice sunt considerate precanceroase pentru că se transformă în carcinoame spinocelulare în timp. Dacă aceste leziuni apar la expunerea conică, există altele care se instalează pe piele la scurt timp după arsura solară.

Aşa sunt lentiginele solare, pete cafenii localizate pe decolteu şi umeri, un fel de pistrui mai mari care nu semnifică decât faptul că pielea a fost agresată de lumină.

CSÎD: Părinţii cu aluniţe ar trebui să-şi ferească total copiii de soare? La fel cei cu cancere de piele?

dr. Mihaela Leventer: Copiii din părinţi cu multe aluniţe probabil că vor avea şi ei un număr mare de aluniţe. Nu pot fi interzise plaja şi joaca în aer liber. Pledoaria noastră este de evitare a orelor de maximă insolaţie, protecţia cu hăinuţe uşoare, costum de baie cu fibră de fotoprotecţie care îmbracă mai mult corpul, pălărie, umbrelă, ochelari de soare şi desigur crema fotoprotectoare. Copiii din familii în care a fost diagnosticat un cancer de piele vor fi atent monitorizaţi privind evoluţia aluniţelor.

CSÎD: Există pe piaţă creme cu SPF cu preţuri variabile. Preţul mare dictează şi calitatea lor?

dr. Mihaela Leventer: Preţul unui produs nu înseamnă neapărat o calitate diferită. Cred că produsele dermocosmetice din farmacie au o calitate înaltă. Există însă şi câteva firme care fac produse de fotoprotecţie foarte eficiente pentru sportivi, militari aflaţi în misiune în zone calde, dar se vând în magazine specializate. 

CSÎD: Ce sfaturi aveţi pentru şoferii care stau mult în trafic?

dr. Mihaela Leventer: Şoferii se bronzează inegal şi de aceea, obrazul stâng mai expus îmbătrâneşte mai repede şi are mai multe keratoze. La fel se întâmplă şi cu braţul stâng care atârnă pe geam. Sfatul meu ar fi să stea în spatele geamului închis, în aer condiţionat dacă e posibil. De obicei, maşinile sunt dotate cu parbriz special din sticlă cu protecţie UV la fel ca la ochelari. Există şi posibilitatea lipirii pe geam a unui material transparent de fotoprotectie. La autocarele care au geamuri mari există un fel de jaluzele semitransparente care limitează intrarea luminii.