Lupta cu cancerul – câte bătălii a mai câştigat medicina modernă?

Închişi în laboratoarele lor la mii de kilometri de noi, oameni de ştiinţă încăpăţânaţi fac minuni.

Schimbă cu fiecare descoperire a lor tratamentele pentru temutul cancer şi dau şanse la vindecare sau măcar la o speranţă de viaţă mai mare pentru milioane de pacienţi.

Testele disponibile acum, la ora la care răsfoiţi revista, păreau SF curat în urmă cu câţiva ani.

Recomandări

Chirurgul italian care vrea să revoluţioneze medicina!

Criza exodului medicilor, rezolvată şi cu ajutorul programelor de consiliere a elevilor

Miracolul numit “terapii ţintite”

Cancerul apare atunci când funcţionarea normală a celulelor din organismul nostru este dată peste cap. Cum se formează celulele canceroase? Prin afectarea ADN-ului, cel pe care îl găsim în fiecare celulă şi cel care îi dictează, practic, acţiunile.

Când o celulă normală suferă modificări la nivelul ADN-ului fie le repară rapid, fie moare. În cazul celulelor canceroase, modificările persistă, celula nu moare aşa cum ar trebui, ba din contră se înmulţeşte cu noi şi noi celule de care corpul nu are nevoie şi care au acelaşi ADN afectat.

Aşadar, cancerul este declanşat de mutaţii genetice. Ce anume determină aceste mutaţii nu este foarte clar – în unele cazuri vorbim despre alimentaţie, stres, radiaţii, substanţe chimice etc. Şi, desigur, o serie de astfel de mutaţii sunt transmise ereditar (între 5 şi 10 % dintre toate cazurile de cancer sunt moştenite).

Din anul 2003, de când omenirea cunoaşte harta completă a genomului uman, experţii în cercetări genetice s-au concentrat pe acele gene tumorale care sunt responsabile de apariţia cancerului în cazul oamenilor. Au identificat, până în prezent, aproximativ 400 de gene tumorale, dintre care 138 sunt vinovate pentru apariţia celor mai frecvente tipuri de cancer de origine epitelială, cum sunt cancerul pulmonar, cancerul de colon, cancerul mamar.

Următorul pas a fost să inventeze medicamente ţintite pentru fiecare genă tumorală în parte. Era firesc ca în acest stadiu al descoperirilor, chimioterapia să nu-i mai mulţumească pe oamenii de ştiinţă care au căutat şi au găsit metode mai precise de a ataca direct celulele canceroase, fără să le mai facă şi pe cele sănătoase să sufere în întregul proces. Aşa s-au născut terapiile ţintite care sunt tot un soi de chimioterapie, dar o chimioterapie care foloseşte în avantajul pacientului micile diferenţe – specifice fiecărui caz de boală – dintre celulele normale şi cele canceroase.

Medicamentele folosite în terapiile ţintite funcţionează altfel: nu distrug toate celulele, ci sunt făcute să distrugă acele părţi ale celulelor canceroase care le fac să fie canceroase. Sau distrug celulele care le ajută pe cele bolnave să câştige teren.

”Gândiţi-vă însă că munca este titanică – sunt peste 100 de tipuri de cancer şi chiar şi acelaşi tip dezvoltat de persoane diferite nu produce schimbări celulare identice. De aceea este nevoie de teste speciale pentru identificarea mutaţiilor genetice pentru fiecare caz în parte, iar în funcţie de rezultate sunt alese cele mai bune terapii ţintite”, explică doctor Isabela Komporaly.  

Opţiunea terapiilor ţintite este disponibilă şi în România prin Oncompass – un sistem de identificare a celei mai eficiente terapii personalizate ţintite bazate pe depistarea mutaţiilor genetice din cancer. Ce face concret acest sistem? “Vine cu un diagnostic complex obţinut prin efectuarea testelor moleculare. Pacientul nu pierde zile, săptămâni, poate luni importante cu un tratament mai puţin precis, ci află rapid ce mutaţii genetice a suferit la nivel celular şi ce soluţii de tratament există în acel moment în lume pentru cazul său.

Omul va obţine informaţii referitoare la posibilităţile de tratamente ţintite disponibile la nivel mondial, află dacă tratamentul potenţial este un medicament aflat deja pe piaţă sau unul în fază de cercetare clinică. În acest moment, există peste 30 de medicamente ţintite ce pot fi recomandate de medicii specialişti oncologi pacienţilor care suferă de cancer şi alte peste 200 în studii”, spune doctor Komporaly. Iar lucrurile nu se opresc aici: specialiştii acestui serviciu îi pot ajuta pe pacienţi – inclusiv pe cei din România – să participe la acele studii clinice, dacă aceea este soluţia pentru ei.

Aşa au stat lucrurile, de exemplu, în cazul doamnei B. diagnosticată cu o tumoră la plămâni şi metastaze. ”Medicul meu a trimis biopsia la Oncompass Medicine pentru a stabili modul în care defectul genetic îmi provoacă leziuni neoplazice.

Analiza moleculară a arătat că tumora este cauzată de o problemă genetică, iar specialiştii mi-au indicat clinicile din Europa unde era testat un tratament ţintit pe defectul molecular descoperit. Erau trei la număr şi am mers la Malaga, Spania.

Rezultatele au apărut chiar după prima lună – pare greu de crezut, dar au dispărut metastazele, iar tumora de la plămâni s-a redus în dimensiuni. Continui să iau schema de tratament cu medicamentele încă în teste, dar investigaţia CT – mult schimbată în bine – îmi dă speranţe”, spune pacienta.

Elaborat de un complex centru de diagnostic şi informare moleculară din Europa, serviciul detectează şi analizează 58 de gene, cele mai relevante din punct de vedere clinic şi pentru care există corespondenţă la nivel de terapii ţintite, dintr-un total de 138 de gene driver care sunt detectabile la ora actuală şi care intervin în apariţia cancerului. www.oncopass.ro.

Testul care îţi spune mereu dacă eşti pe tratamentul cel bun

Planurile mondiale anti-cancer sunt mari. Uriaşe chiar. De curând, câţiva cercetători americani de la Universitatea Stanford au anunţat că testează o injecţie cu anticorpi – creaţi în laborator – care ar putea contribui nici mai mult nici mai puţin decât la eradicarea mai multor tipuri de cancer.

Experţii consideră că sistemul imunitar poate fi antrenat să atace anumite tipuri de cancer – melanom, pancreatic, mamar şi pulmonar – şi poate distruge nu doar tumori incipiente, ci şi metastaze răspândite în întregul organism. “Potenţialul este imens”, spune coordonatorul studiului care a trecut deja de la teste pe şoareci la teste pe celule umane, cu aceleaşi rezultate bune.

Tot cercetătorii din America au reuşit să transforme celulele maligne dintr-un cancer foarte agresiv (o leucemie) în celule ale sistemului imunitare – o reuşită care are şansa de a deveni o armă eficientă în lupta contra acestei maladii.

Şi din nou oamenii de ştiinţă din SUA lucrează la dezvoltarea unei pastile care ar putea contribui la depistarea cancerului în stadii incipiente – pastila ar determina celulele canceroase să elibereze anumite proteine în sânge, proteine detectate apoi cu o analiză banală. Până atunci, un alt test revoluţionar şi accesibil ajută bolnavii de cancer – un test care le spune în orice clipă dacă se află pe drumul cel bun cu tratamentul. Anul trecut, Florentina, mămica unui băieţel de 8 ani, a aflat, la un control de rutină, că are cancer la sân.

Nu era străină de sistemul medical, aşa că paşii au fost clari pentru ea: intervenţie chirurgicală, extirparea sânului, apoi operaţie de reconstrucţie în mai 2014. Până să înceapă chimioterapia, Florentina a auzit de testul german Maintrac, disponibil şi în România (www.testulmaintrac.ro). Acesta monitorizează celulele tumorale din sânge (celule eliberate de tumori) şi în funcţie de evoluţia lor – numărul le poate scădea sau le poate creşte – indică succesul sau eşecul terapiilor urmate.

Pe lângă această numărătoare de celule tumorale la anumite intervale ca să vadă dacă sunt mai puţine (deci tratamentul reuşeşte) sau mai multe (atunci ceva trebuie schimbat), testul poate spune şi care sunt citostaticele la care celulele pacientului sunt sensibile – ca un fel de antibiogramă, în cazul antibioticelor. Specialiştii pot testa 6 citostatice sau o combinaţie a lor, ca îşi dea seama care funcţionează cel mai bine. Citostaticul potrivit, la pacientul potrivit. Până acum, acest lucru părea un vis frumos pentru oncologi. ”Am citit mult despre test şi am vrut să-l încerc. Părea o şansă în plus ca lucrurile să meargă spre bine”, spune pacienta. Aşadar, la 3 săptămâni după intervenţia chirurgicală,

Florentina face aşa-numitul CTEC – numărătoarea celulelor tumorale epiteliale circulante. Vine rezultatul: 250.000. Începe chimioterapia cu două citostatice, conform protocolului, fără să facă însă şi testul de chimiosensibilitate, cel care îţi spune, suplimentar, şi care este citostaticul potrivit. Chimioterapia continuă până în septembrie 2014, când face din nou o numărătoare de celule tumorale şi rezultatul este 1,5 milioane celule tumorale. În creştere de 6 ori faţă de prima determinare, deşi urmase chimioterapie timp de 3 luni. “Mă tot gândesc acum că dacă nu aş fi făcut această numărătoare, aş fi crezut că terapia mea funcţionează – doar eram pe tratament – şi aş fi mers înainte cu ea, când, de fapt, eram mai rău.

Corpul meu nu a reactionat aşa cum ne-am fi dorit la citostaticele prescrise. Deşi statisticile şi ghidurile arată ca un procent mare de paciente reacţioneaza bine la tratamentul care îmi fusese dat, eu nu am avut rezultatele sperate”, povesteşte Florentina. Astfel, în octombrie 2014 a decis să facă şi testul de chimiosensibilitate care i-a arătat sensibilitate 90% la un alt citostatic.

Între timp, în doar o lună, numărul de celule tumorale circulante îi creşte la 7,5 milioane, de 5 ori faţă de determinarea anterioară. Începe chimioterapia cu noul citostatic şi radioterapie. Numărătoarea de celule tumorale circulante la sfârşitul tratamentului indică 750.000, un număr de 10 ori mai mic. “Pot să spun fără să exagerez că acest test a fost salvarea mea.

Pentru un pacient de cancer, un astfel de control permanent asupra terapiei este ca o gură de oxigen la care nici nu visa”, adaugă ea. “Testul acesta îi permite bolnavului să nu aştepte la nesfârşit încercând tratamente care poate nu i se potrivesc, să irosească timp atât de preţios şi să-şi piardă puterile luptând cu efecte adverse care puteau fi evitate. Îi oferă din start posibilitatea unui tratament personalizat şi eficient. Iar după terminarea tratamentului, acelaşi test este cel care poate indica riscul de recidivă înainte ca aceasta să se transforme în metastaze văzute de medici la computerul tomograf sau la radiografie”, explică doctor Isabela Komporaly.

Atenţie însă, persoanele care suferă de forme de leucemii sau de limfoane nu pot face această analiză. Testul detectează celulele tumorale epiteliale – adică cele care se formează în cazul tumorilor epiteliale şi în cel al carcinoamelor. Aşadar, testul este potrivit pentru orice tumoră solidă nu pentru cele hematologice. El poate monitoriza numărul celulelor tumorale şi dacă pacientul este sub alt tratament – cel naturist, de pildă.

Nu există nicio valoare de referinţă, fiecare pacient este propria lui referinţă tocmai pentru că suntem diferiţi şi fiecare caz este unic. Din acest motiv este nevoie de cel puţin două măsurători, pentru ca specialiştii să stabilească valoarea de referinţă atunci când realizează primul test.