Menstruaţia de la A la Z: fazele menstruaţiei, simptome şi motive pentru care întârzie

Menstruaţia reprezintă sângerarea vaginală lunară, o parte naturală a sănătăţii femeii. În fiecare lună, începând cu perioada pubertăţii în care apare prima menstruaţie, cunsocută şi ca menarha (11-14 ani) şi până la menopauză (undeva în jurul vârstei de 51 de ani), corpul este pregătit pentru sarcină, reprezentând astfel perioada fertilă a femeii. Lunar, are loc procesul de ovulaţie, moment în care unul dintre ovare eliberează un ovul. Totodată este perioada în care apar schimbările hormonale, prin care uterul se pregăteşte penttru o posibilă sarcină. Ciclul menstrual este, în medie, de 28 de zile, iar sângerările pot varia de la 3 până la 7 zile.

Fazele menstruaţiei

Ciclul menstrual se împarte în patru faze:

• faza menstruală
• faza foliculară
• faza ovulatorie
• faza luteală (postovulatorie)

Recomandări

Sindromul Moş Crăciun în relaţiile de iubire

Sindromul Cenuşăresei: femeia care se teme în permanenţă de singurătate

Faza menstruală reprezintă primul stadiu al ciclului menstrual, care începe atunci când un ou nu este fertilizat şi, pentru că sarcina nu a avut loc, nivelul de hormoni estrogen şi progesteron scade. Astfel, în timpul menstruaţiei se elimină un amestec de sânge, mucoasă şi ţesut din uter. În faza menstruală te poţi confrunta cu simptome precum:

• crampe
• sensibilitatea sânilor
• balonare
• schimbări de dispoziţie
• iritabilitate
• dureri de cap
• stări de oboseală
• dureri de spate

Faza foliculară

Faza foliculară începe în prima zi a ciclului menstrual, cu prima sângerare şi se termină atunci când eşti la ovulaţie. Mai exact, când hipotalamusul transmite semnale către glanda pituitară că este momentul să elimine hormonul foliculostimulant (FSH), hormon care stimulează ovarele să producă undeva între 5 şi 20 de mici foliculi, fiecare dintre aceştia conţinând un ou imatur. Un singur ou va ajunge eventual la maturitate, iar restul foliculilor vor fi absorbiţi de către corp.

Faza ovulatorie

Nivelul crescut de estrogen care apare în faza foliculară declanşează eliminarea de către glanda pituitară a hormonul luteinizant (LH), care începe procesul de ovulaţie. Ovulaţia este atunci când ovarul elimină un ou ajuns la maturitate, care traversează din trompa uterină spre uter pentru a fi fertilizat de spermatozoid. Faza ovulară este singura perioadă din ciclul menstrual în care poţi rămâne însărcinată şi are loc în a 14-a zi a ciclului dacă acesta este de 28 de zile (adică la jumătatea ciclului menstrual). Ovulaţia durează 24 de ore, iar după acest timp oul moare dacă nu a fost fertilizat. Pentru că spermatozoizii pot trăi până la cinci zile, sarcina poate apărea chiar şi atunci când femeia a avut parte de contact sexual cu cinci zile înainte de ovulaţie.

Faza luteală

După ce foliculii elimină oul, acesta se transformă în corpul galben, o structură care elimină hormoni progesteron şi estrogen, iar astfel este pregătit endometrul pentru implantarea embrionului. Dacă implantarea nu are loc, corpul galben degenerează, scade nivelul de progesteron şi apare din nou menstruaţia, fiind astfel reluat ciclul. Faza luteală durează 11-17 zile.

Sindromul premenstrual (PMS)

Există femei care nu au niciun fel de simptom prin care să-şi dea seama din timp că se apropie perioada menstruală şi femei care se confruntă cu:

Acnee

Aproape jumătate dintre femei observă că înainte cu o săptămână de apariţia menstruaţiei se confruntă cu acneea. De cele mai multe ori, aceasta apare în zona bărbiei sau a mandibulei, dar pot apărea pe orice suprafaţă a feţei, pe spate şi alte zone ale corpului. Aceste erupţii apar din cauza schimbărilor hormonale asociate ciclului reproductiv feminin. Dacă sarcina nu are loc în timpul ovulaţiei, nivelul de estrogen şi progesteron scade, iar hormonii andorgeni precum testosteronul, încep să crească semnificativ. Astfel, hormonii androgeni prezenţi în sistem stimulează producţia de sebum, un ulei produs de glandele sebacee ale pielii. Atunci când este produsă o cantitate prea mare de sebum, rezultă acneea.

Balonare şi crampe abdominale

Crampele abdominale sau menstruale sunt simptomele primare ale menstruaţiei. Acestea pot apărea încă de la prima sângerare şi pot ţine o zi sau mai multe. De asemenea, nivelul durerii poate fi diferit de la o zi la alta. Crampele menstruale se resimt în partea de jos a abdomenului, din cauza contracţiilor uterine, declanşate de producţia de hormoni. Totodată există afecţiuni care pot creşte gradul de severitate a crampelor, iar aici menţionăm:

• endometrioza
• stenoza cervicală
• adenomioza
• boala pelviană inflamatorie
• fibroza

Sensibilitatea sânilor

În prima jumătate a ciclului menstrual nivelul de estrogen începe să crească. Astfel este stimultă creşterea canalelor sânilor. Nivelul de progesteron creşte în jumătate perioadei menstruale, în faza ovulatorie, ceea ce face ca glandele mamare să se mărească şi să se umfle. Aceste schimbări provoacă sensibilitate la nivelul sânilor, chiar înainte de menstruaţie.

Diaree, constipaţie

Pentru că intestinele sunt foarte sensibile la schimbările hormonale, înainte de menstruaţie pot apărea schimbări în privinţa de mers la toaletă. Astfel, apar diareea, constipaţia, gazele sau senzaţiile de vomă.

Dureri de cap

Din moment ce hormonii sunt responsabili pentru generarea durerilor, fluctuaţiile hormonale pot cauza dureri de cap şi migrene. Serotonina este principalul vinovat pentru apariţia acestora, iar astfel, estrogenul duce la creşterea nivelului de serotonină şi a numărului de receptori din creier într-un anumit punct al ciclului menstrual. Peste 50% dintre femei se confruntă cu migrene în această perioadă, iar acestea pot apărea înainte, în timpul sau chiar imediat după menstruaţie.

Dureri de spate

Contracţiile uterine şi abdominale sunt declanşate de eliminarea prostaglandinelor, care cauzează contracţii la nivelul spatelui.

Stări de oboseală

Odată cu apropierea menstruaţiei, apare starea de oboseală, din cauza schimbărilor hormonale. Din această cauză multe femei au tulburări de somn.

Schimbări de dispoziţie

Depresie, iritabilitate, anxietate, sunt doar câteva dintre schimbările de dispoziţie care pot apărea în perioada menstruală. Poţi resimţi un roller coaster emoţional sau tristeţe, vinovate fiind fluctuaţiile de estrogen şi progesteron.

Tulburări de somn

Simptomele PMS precum crampele abdominale, durerile de cap şi schimbările de dispoziţie pot afecta calitatea somnului. Temperatura corpului poate crea şi ea probleme, mai ales în apropiere de faza ovulatorie.

• Pofte alimentare, în special de dulciuri
• Schimbări ale secreţiei vaginale

Lunar, femeile se confruntă cu aceste simptome şi, de cele mai multe ori, ele pot fi diferite de la un ciclu menstrual la altul. Simptomele pot reprezenta un real disconfort, dar nu reprezintă un aspect îngrijorător şi nici nu te împiedică din activităţile zilnice.

Menoragia şi amenoreea

Una dintre cele mai comune probleme cu care femeile se confruntă în perioada menstruală este menoragia, adicâ sângerările abundente. Astfel, sângerarea poate dura între 5 şi 7 zile. De cele mai multe ori, menoragia este cauzată de dezechilibrul nivelului hormonal, în speciald e progesteron şi estrogen. Alte cauze ar mai putea fi:

• pubertatea
• infecţiile vaginale
• inflamaţii la nivelul colului uterin
• hipotiroidism
• tumoare noncanceroasă a uterului
• schimbările din dietă sau exerciţiile fizice
• Lipsa menstruaţiei

În unele cazuri, femeile se pot confrunta cu amenoree. Amenoreea primară este atunci când nu ai primul ciclu menstrual până la vârsta de 16 ani, fiind o problemă cauztă de glanda pituitară, un defect congenital al sistemului reproductiv feminin sau o întârziere a pubertăţii. Amenoreea secundară apare atunci când sângerările regulate se opresc pentru şase luni sau pentru o perioadă mai lungă.

Cauzele amenoreei primare în cazul adolescentelor pot fi:

• anorexia
• hipertiroidism
• chisturi ovariene
• scăderi sau creşteri bruşte în greutate
• sarcină

Cauzele amenoreei secundare, care apare la adulţi, pot fi:

• infecţiile reproductive
• sarcina
• alăptatul
• menopauza
• insuficienţa ovariană prematură

De ce întârzie menstruaţia?

Dacă te îngrijorează faptul că menstruaţia întârzie câteva zile sau săptămâni există şi alte motive pentru care are loc acest lucru, nu doar semnalarea unei sarcini. Cauzele comune pot varia, de la dezechilibrul hormonal, până la anumite afecţiuni medicale. Există două perioade în viaţa unei femei când este perfect normal ca menstruaţia să întârzie: la prima sângerare şi atunci când intră la menopauză. Un ciclu menstrual sănătos poate varia între 21 şi 35 de zile. În caz contrar, cauzele pentru care menstruaţia întârzie pot fi:

Stresul

Stresul poate provoca un dezechilibru hormonal, poate schimba rutina zilnică şi chiar poate afecta o parte a creierului responsabilă de reglarea menstruaţiei- hipotalamus. În timp, stresul poate duce la scăderi sau creşteri bruşte în greutate, iar toate acesta pot avea impact asupra ciclului menstrual. Pentru a scăpa de stres poţi încerca anumite tehnici de relaxare sau schimbări de lifestyle. De ce nu, dieta şi exerciţiile te pot ajuta în acest proces.

Greutatea mică a corpului

Femeile care se confruntă cu tulburări de alimentaţie precum anorexie sau bulimie, se pot confrunta cu întârzierea sau chiar lipsa menstruaţiei. Să cântăreşti cu 10% mai puţin decât este considerată greutatea normală pentru înălţimea pe care o ai poate schimba modul în care corpul funcţionează şi poate opri ovulaţia. Astfel, trebuie să te tratezi de tulburările alimentare şi să iei câteva kilograme în plus pentru a reveni la un ciclu normal.

Obezitatea

Aşa cum o greutate mai mică a corpului poate crea un dezechilibru hormonal, acelaşi lucru se poate întâmpla şi când vorbim de kilogramele în plus.

Sindromul ovarelor polichistice

Sindromul ovarelor polichistice este o afecţiune prin care corpul este determinat să producă mai mult hormon masculin androgen. Astfel se formează chisturi pe ovare, rezultat al dezechilibrului hormonal.

Metodele contraceptive 

În urma metodelor contraceptive pot apărea schimbări în privinţa ciclului menstrual, deoarece pilulele contraceptive conţin hormoni estrogen şi progestin, fiind nevoie de şase luni ca ciclul să revină la normal.

Afecţiuni cronice 

Afecţiunile cronice precum diabetul şi boala celiacă pot afecta ciclul menstrual. Schimbările glicemiei se află în strânsă legătură cu schimbările hormonale, iar astfel menstruaţia poate întârzia.

Peri-menopauza

Multe dintre femei intră la menopauză în perioada 45-55 de ani. Femeile care încep deja să se confrunte cu simptomele de la vârsta de 40 de ani sunt in faza de peri-menopauză, ceea ce înseamnă că menstruaţia se apropie de final.

Afecţiuni ale tiroidei

Glanda tiroidă poate fi şi ea vinovată pentru lipsa sau întârzierea menstruaţiei. Tiroida reglează metabolismul, iar astfel nivelul hormonal poate fi şi el afectat.