Migrenele: de ce apar şi ce ar trebui să faci să scapi de ele

Migrenele, ca şi alte tipuri de dureri de cap, de exemplu cefaleea sinusală, sunt dureroase. Simptomele migrenelor sunt dureri puternice de cap, greaţă, vărsături şi sensibilitate la lumină, acestea fiind tratate cu medicamente anti inflamatoare, analgezice, dar şi pastile care combat greaţa sau… tehnici de relaxare.

Cauze

Deşi cauzele migrenelor nu sunt înţelese, genetica şi factorii de mediu par să joace un rol important. Migrenele pot fi cauzate de schimbări în trunchiul cerebral şi interacţiunile sale cu nervul trigemen, o cale majoră de durere. Dezechilibrele la nivelul substanţelor chimice din creier – inclusiv serotonina, care ajută la reglarea durerii în sistemul nervos – pot fi, de asemenea, implicate. Cercetătorii încă studiază rolul serotoninei în dezvoltarea migrenelor.

Recomandări

Cefalee sau durere de cap – ce este şi ce afecţiuni ascunde?

Te încearcă o durere de cap? Iată ce trebuie să faci!

Nivelurile de serotonină par să scadă în timpul migrenelor. Acest lucru poate face ca nervul trigemen să elibereze substanţe numite neuropeptide care se deplasează către meninge având ca rezultat o migrenă.

Declanşatorii migrenelor

Există o serie de factori care pot declanşa migrenele:

• Schimbările hormonale la femei. Fluctuaţiile în estrogeni par a declanşa dureri de cap în cazul mai multor femei. Femeile cu antecedente de migrene raportează de regulă apariţia acestora înainte sau în timpul perioadelor lor menstruale, atunci când acestea suferă o scădere majoră de estrogen.

• Medicamentele hormonale, cum ar fi contraceptivele orale şi terapia de substituţie hormonală pot agrava de asemenea migrenele.

• Alimentele – brânzeturile vechi, alimentele sărate şi alimentele procesate pot declanşa migrene. Săritul peste mese sau postul pot fi şi ele cauze ale apariţiei migrenelor.
• Aditivii alimentari – glutamatul monosodic conservant (MSG), găsit în multe alimente, poate declanşa migrene.
• Băuturi – alcoolul, în special  vinul şi băuturile cofeinizate pot declanşa migrene.
• Stres. Stresul la locul de muncă sau acasă poate provoca migrene.
• Stimulii senzoriali. Luminile strălucitoare şi efectul de orbire la soare pot induce migrene, la fel ca sunetele puternice.
• Mirosuri puternice – inclusiv parfum, diluant de vopsea, fumatul pasiv etc. – pot declanşa migrene la unele persoane.
• Factori fizici. Efortul intens fizic, inclusiv activitatea sexuală, poate provoca migrene.
• Modificări în mediu. O schimbare a vremii sau presiunea barometrică poate determina o migrenă.

Migrenele şi accidentele vasculare post-operatorii

Persoanele care suferă de migrene se pot confrunta cu un risc uşor mai ridicat de apariţie a accidentelor vasculare cerebrale după o operaţie, sugerează un nou studiu.

Riscul apare ca fiind mai ridicat printre cei care se confruntă cu migrene în cazul în care durerea de cap include de asemenea şi tulburări de vedere, cum ar fi apariţia de lumini intermitente.

Persoanele cu aceste tipuri de migrene au un risc mult mai puternic să dezvolte un accident vascular cerebral după o intervenţie chirurgicală, comparativ cu persoanele care nu suferă de migrene, afirmă concluziile studiului.

De asemenea, chiar şi în cazul persoanelor care suferă de migrene obişnuite, riscul dezvoltării unui accident vascular este mai ridicat comparativ cu persoanele care nu suferă, dar nu la fel de ridicat precum cazurile în care migrenele sunt însoţite şi de tulburări la nivelul vederii.

Cu toate acestea, experţii au subliniat faptul că nu trebuie să ne alarmăm, deoarece studiile nu pot fi încă extrapolate la nivelul populaţiei generale.

Complicaţiile migrenelor

• Probleme abdominale: anumite antialgice numite medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele), pot provoca dureri abdominale, sângerări, ulcere şi alte complicaţii, mai ales dacă sunt luate în doze mari sau pentru o perioadă lungă de timp.
• Sindromul serotoninergic: este o afecţiune rară care poate pune viaţa în pericol, apărând atunci când corpul are un surplus de serotonină.
• Migrenă cronică: în cazul în care migrena ta durează 15 sau mai multe zile pe lună timp de mai mult de trei luni, suferi de migrene cronice.
• Aura persistentă fără infarct: de obicei, o aură dispare după atacul de migrenă, dar uneori poate dura mai mult de o săptămână. O aură persistentă poate avea simptome similare cu sângerarea la nivelul creierului (accident vascular cerebral), dar fără semne de sângerare efectivă, leziuni tisulare sau alte probleme.
• Infarct migrenos – similar aurei.

Cum tratăm migrenele?

• Antianalgezice naturale – muşeţel şi ceai de mentă – pot face minuni atunci când vine vorba de a te ajuta să te relaxezi şi de a-ţi alina durerea de cap.
• Curcuma. Curcuma este un compus găsit în India, care a devenit din ce în ce mai popular datorită proprietăţilor sale de alinare a durerii şi proprietăţilor anti-inflamatorii.
• Aplicarea de comprese reci pe zona afectată Aceasta poate fi o modalitate foarte eficientă de a ajuta la ameliorarea durerii, temporar. De asemenea, puteţi plasa mâinile în apă rece cu gheaţă timp de câteva minute, în timp ce în mod repetat, strângând şi deschiderea pumnii pentru un efect similar. Evident că, odată ce durerea dispare, ar fi o idee bună să te relaxezi. De fapt, ar trebui să fii mai relaxată, aşa, în general!

Relaxează-te!

Uneori, cel mai eficient remediu este de a lua pur şi simplu o pauză de la tot ceea ce te ‘macină’ zilnic. O schimbare în stilul tău de viaţă este probabil cel mai important factor pe care trebuie să îl iei în considerare atunci când vine vorba despre migrene. Încercă să îţi schimbi dieta prin eliminarea de băuturi dulci, fast-food şi posibili alergeni şi de asemenea practică exerciţii fizice regulate. Consecvenţa şi seriozitatea sunt esenţiale şi prin aplicarea treptată a acestor măsuri de prevenire şi tehnici de alinare a migrenelor, ar trebui să fii în măsură să îmbunătăţeşti considerabil calitatea vieţii, fără durere şi disconfort!